luni, 30 noiembrie 2009

Back-to-back review----Jennifer's body

Cu scuzele de rigoare (boala imi da o pofta aproape indecenta de somn), voi scrie si eu acum articolul. Cata, nu ma certa inca, ma revansez imediat pentru intarziere.

So, dragii mei, e oficial. Twilight a fost detronat de pe piedestalul pe care scrie "Worst vampire movie ever" si locul lui a fost luat de "Jennifer's body".

Este un adevarat sacrilegiu ce face filmul asta cu tagma vampirilor/demonilor. Nu se poate asa ceva. Ia sa incepem noi sa explicam.

1- posterul. Tata, s-a inventat Photoshopu! Sa fim seriosi, dar daca nu sunteti in stare sa furati o idee fara sa fie mai mult decat evident pentru toata lumea de unde e, lasand-o copie la indigo pentru original, va fac eu un poster. Nu dureaza mult sa stiti Photoshop si daca tot sunteti la Hollywood si actrita principala e Megan Fox (mi-e jena cu fata asta, serios) care sa fim sinceri ca in reviste are parte de retusuri, pai ia aranjati un pic si posterul.


2- Megan Fox. Big NO! Mai dragilor. Robert Pattison in Twilight e sublim pe langa fatuca asta. Sunt tipa. Stiu cum functioneaza faza aratatului celor 3 puncte de interes(fata, sani, picioare). Ca nu folosesc de obicei tactica e partea a doua. Well, daca eram tip si mai aveam ceva neuroni activi, intram in coma direct cand vedeam cum joaca. Nu zic nu, si scenariul o ajuta sa fie un dezastru ambulant, dar totusi. Ar trebui sa posezi capacitatea intelectuala sa-ti dai seama daca merita sa joci in film sau nu, daca vei surescita doar anumite zone corporale din partea inferioara a corpului barbatilor sau si ceva neuroni.

3- ideile din film. Sa purcedem deci, in stilul molcom si clasic al ardelenilor:
---inceputul e bun. Pustoaica din centrul de reabilitare/inchisoare. Pare promitator. Dupa ceva timp insa, filmul incepe sa-si dea in stamba. Informatie vitala de genu OTV senzational: Jennifer isi considera sanii comori. Oau. Pocniti-ma cu ceva va rog ca nu-mi dadeam veci seama ca tipa jucata de Megan Fox este majoreta si pitipoanca. Nu.

---asocierea nerd cu cheerleader. Hai nu zau ca acest comportament merita promovat prin filme care se adreseaza adolescentilor cu probleme de comportament. Adica marea majoreta fara neuroni se asociaza cu tipa toba de carte. Eu iti folosesc cunostintele si tu beneficiezi de aura mea. Big NO!

---trecem prin faze de iubire eterna gen "hai sa facem nebunii ca intre noi fetele" combinat cu "eu fac asta si cu prietenul meu care are intrebari de geniu("Am i too big?") in momentele de maxima pasiune". Alta intrebare n-au gasit? Scenele sunt de-a dreptul bune de aruncat la gunoi.

---se obtine una bucata demon/vampir prin sacrificiul unei virgine, nevirgine de fapt. Pai cat de toanta trebuie sa fie o persoana ca sa nu divulge faptul ca nu e virgin in cazuri de-astea? Si ce s-a intamplat cu controlul calitatii? Adica lasi asa sacrificiul la voia soartei pe motivul ca aia a fost sincera? Tz, tz tz.

---Vampirii/demonii isi pierd darul levitatiei daca le smulgi de la gat lantul cu BFF? Pai asa fereasca sfantul sa faca cineva acelasi lucru cu Paris Hilton. Isi pierde saraca darul de a filma momentele cheie ale existentei ei.

---Omori demonul/vampirul cu cutterul =)). Cutterul e din argint? E sfintit? Ce compozitie moleculara are? Pot folosi unul obisnuit? Cat de lata trebuie sa fie lama?

---Ii zgandari inima demonului/vampirului cu cutterul si ea sufera din cauza ca ii vatamezi sanii. Epic, poetic, mirobolant. N-am cuvinte. Literalmente.

---daca esti membrul unei formatii e de ajuns sa faci un sacrificu uman ca sa ai succes etern dupa aceea. Pe langa asta mai trebuie sa ai un pic de dermatograf pe la ochi, o dubita si o convingere incredibila ca cineva iti ia ideile in serios.

---Daca te musca o creatura de-asta capeti abilitati gen: levitatie, trecut prin garduri etc. Pai si eu vreau. Obosesc sa tot urc scarile.

---singurul lucru care mi-a placut intr-o oarecare masura, desi era previzibil si daca aveam ochii inchisi, este transformarea lui Needy de la sfarsit. Funny part.


Nu mai pot. Ajunge. Mi-am ucis cateva duzini de neuroni facand review-ul asta. Crima impotriva umanitatii. Dragi scenaristi si oameni care se ocupa cu castingul la Hollywood. Va implor, in genunchi ma tarasc in fata voastra: nu mai faceti asa ceva. Am ajuns sa cred ca Twilight este un film decent. Nu mai incercati experimente pe noi. Daca vreti ceva bun, uitati-va la Låt den rätte komma in sau True blood (personajul Eric). Acolo vedeti niste exemple de cum ar trebui sa fie niste vampiri adevarati. Voi ati facut o combinatie de Succubus, vampir, demon, pitipoanca, majoreta, blonda pe interior. Putin respect pentru tagma fiintelor din alta lume.

I rest my case.

duminică, 29 noiembrie 2009

oh daaa.....

De mult nu te-am mai vazut. Altii in locul meu ar putea spune ca sunt frustrata din cauza asta. Intr-o anumita masura sunt, imi lipseai. Oricat de ocupata as fi, stii ca pentru tine las orice treaba si ma transform. Ma molesesc si trec prin trairi pe care nu le experimentez in fiecare zi. De mult nu te-am mai simtit atat de aproape, atat de rosu, pulsatil chiar. Ma ia cu ameteli si iti devin sclava. Nadusesc, ma perpelesc, ma zvarcolesc si totul din cauza ta. Apa curge pe corpul meu si cand mai vad si albeata ce ma inunda pe dinauntru, trairile sunt intense. Dragul meu gat atins de faringita si puroi, bine ai revenit. O sa incerc sa te primesc cat mai sanatoasa.

vineri, 27 noiembrie 2009

live blogging la umbra tevilor

Se schimba tevile de caldura in bucatarie la mine in bloc. In concluzie:
--au intrat la mine in apartament de vreo 4 ori administratorul si cei 2 mesteri. Incaltati evident.

--au mutat toate sculele la mine in bucatarie. De imi strica mocheta ii scalpez.

--nu stiu ce au facut la etajul de sub mine dar mirosul e acelasi cu cel de la mama din laboratorul chimic. Poate mai rau cu 2 grade.

--s-au invartit in jurul tevilor 10 minute dupa care cel batran a decretat ca si mie imi trebuie alte racorduri dar ca acelea nu erau bagate in pret. Subtil sau nu, m-am facut ca nu-l aud.

--cel batran s-a dus la baie. WTF? Nici n-au venit bine de 12 minute si deja facem inspectia casei?

--dupa baie s-a dus la fumat. Evident, Costel a ramas sa lucre singur.

--Costel taie tevile. Ma simt ca in tabara de practica a lui Bin-Laden.

--noutate. Costel nu are usa acasa. Trage de a mea de zici ca vreao s-o ia la tranta si nu o inchide in urma sa. Daca n-ar fi teapana si de metal cred ca ar cadea peste el drept pedeapsa.

--am intrat in baie. Abia ma abtin sa ii zic cateva celui batran. Daca tot n-are vedere buna macar RIDICA NAIBII COLACUL! ca nu tu il speli.

--Costel se intoarce. Dupa ce am mentionat de 2 ori faptul ca ACOLO e baia, ma intreaba...ghiciti ce? tobe...tobe..."Aici e baia?"...da pisii...acolo e

--conform dictonului "Bin-Laden, aici tata!", rog pe cineva sa dea cu o fumigena in hol ca sa fie in ton cu bucataria. Eu nu posed asa ceva. Inca.

--Costel a trecut razant cu teava de cupru pe langa frigider. Evident, e nou si emana scut de aparare. Usa insa are o vanataie. Mama ei de garantie Stargate.

--ma duc sa intreb daca il pot ajuta cu ceva. Pe Costel. Zice ca nu, dupa care zambeste sagalnic. Fuga de aici ca nu sunt teava.

--am trecut pe Therion. Poate se aude ceva de zgomotul din bucatarie. Incercat. Nu, nu se aude.

--ok. Ca nu ridici colacul inteleg, poate nu te poti apleca. Ca dai pe langa inteleg, poate nu vezi bine. Dar NAIBA S-O IA DE TREABA: TRAGE APA!! Rezervorul meu are mai putine bacterii decat tevile alea si nu-ti pica mana daca faci asta. Lipsa de respect la vreo 60 de ani. Brici.

--nou parfum de apartament. Aroma: teava de cupru taiata si incalzita. Proprietati: persista timp indelungat, iti intra prin toti porii si se fixeaza in plamani, ajungi sa crezi ca asta era mirosul normal din casa ta.

--sunt sigura ca acest Costel este unul si acelasi cu Costel din reclama. Seamana perfect la fata si fizic si mai are si o caciula ce ii confera un plus de sarm. Sarm combinat evident cu salopeta si tigara din dotare.

--s-a trecut la frecatul tevilor. Se merge in apartamentul de deasupra, se incepe taierea tevii, frecarea ei si convingerea in cele din urma sa iasa din gaura. Adevarate rame tevile astea, nu alta.

--e oficial. Costel e lipsit de vlaga dupa atata munca la 5 apartamente. Incearca sa deschida usa si nimic. Ii deschid si ma intreaba daca a fost incuiata. Nu draga, dar daca vezi o ditamai usa de metal nu te gandesti sa apesi cu forta pe clanta si sa impingi usa dup-aia? Nu freca clanta. Nu functioneaza. Actiunea are succes doar la tevi. A se vedea mai sus.

--sunt fascinata. Mesterul batran a decretat ca gaura din perete nu e buna pentru ce vrea el. Pai mai nene, o largim , o ingustam, de ce pisici mai faci una? Iti place cu mai multe gauri? Sita?

--nume de cod:USA (DOOR). Acea creatura gingasa si sublima ce nu trebuie lovita cu teava, ce trebuie inchisa ca se raceste daca e curent si care se blocheaza daca nu ai habar cum sa lucrezi cu ea.

--se incalzeste teava cu flacara. Evident, daca n-ai stiut ce sa-i faci acuma stai in genunchi, incalzeste-o si roaga-te sa iasa.

--FINAL APOTEOTIC: Mesterul Manole, supraveghetorul si sustinatorul din umbra a lui Costel a vrut sa mature si cand i-am spus ca aranjez eu mi-a multumit ca ii ajut cu curatenia. Pai evident ca eu fac asta, nu vreau sa ma trezesc cu geamul spart. Pam, pam.

P.S. ma duc pe balcon sa-mi detoxific plamanii...am timp sa sar din copac in copac ca Jane dupa Tarzan pana mi se aeriseste bucataria.

joi, 26 noiembrie 2009

Soimii Romaniei...


MIHAI MARGINEANU - Aviatia Da Senzatia
Asculta mai multe audio Muzica

Mi-e dor de bunicu'. Ascult melodia asta si imi amintesc cum o canta el mai demult dupa ce imi povestea aventurile lui de aviator militar. Ma simt trista, fericita, melancolica, toate in acelasi timp. Cand aud melodia asta ma gandesc cat imi lipseste de mult "clona" mea. Aviatorii astia :P.

miercuri, 25 noiembrie 2009

Personal Epic Fail


Leapsa de la Cata (atentionare--post medicinist)

3--Prima mea bicicleta, 200 m, 12 cazaturi la activ...Rezultat? 2 bucati genunchi si 2 bucati coate fara piele si cu sange siroind. S-a reparat totul cam in 2 saptamani si ceva.

2--Una bucata usa de la baie si una bucata deget mic de la picior ramas in urma. Metoda? Urcat usa pe deget, fugit in complex, dus la Judetean la Urgente, facut radiografie, tipul care facea radiografii intrebat:"usa era din fier?" raspuns:"nu" replica:"aia e numai parerea ta, ca dupa cum arata si la cat de bine l-ai fisurat eu zic sa schimbi usile. oricum hotarata tipa mai esti". LOOL

1--Mica fiind holuri cutreieram. Primit/luat/improvizat tub de plastic si cornete. Alergat pe hol incercand sa proiectez cornetele in perete. Cazut. Ajuns la Urgente. Constatat ca mai aveam cativa mm si tubul facea cunostinta cu creierul. Concluzie? Spart cerul gurii.

Da, recunosc, eram un copil extrem de neastamparat si cu personalitate un pic prea puternica in anumite momente. Dar momentan sunt bine :D.

P.S. De asta am uitat dar here it comes...cu dedicatie pt Cata ca sigur stie locul :P.

Mers cu mama si prietenii din Grecia de la Sebes in sus spre lacul Tau. Ajuns la baraj. George decretat ca vrea sa trecem podul pe jos sa ajungem pe panta sa vada nu stiu ce cabane. Urcat pe panta, vazut cabane. Coborat panta/cararea ingusta. Mama tipat. Eu intors brusc sa o prind. Stop. Descrierea peisajului: in dreapta dealul/muntele, in fata cararuie ingusta, in spate mama, in stanga panta abrupta, copaci, lacul de acumulare la distanta de vreo 6 metri. Metoda de evitare: bruscat piciorul ca sa raman pe pozitie. Rezultat? Semi-luxatie de sold, dureri crunte 2 luni si senzatia ca un picior e mai lung decat celalalt cu juma de metru. Rezultat nr 2: mama nu mai scoate un sunet cand e in zona de munte.

marți, 24 noiembrie 2009

Cadeeee



Margineanu anybody??

luni, 23 noiembrie 2009

Just visiting this planet...


Tineri care nu au fost lasati sa voteze, care au stat in frig ore intregi, fraude electorale, pomeni si cadouri din partea anumitor candidati, rezultate provizorii care imi fac scarba...

Doar atat putem?

E trist in cazul asta. Well, sa aud acuma pe unul care comenteaza cand zic ca vreau in Suedia sau Finlanda. Uite de-asta vreau. Pentru ca nu suntem in stare ca popor sa ne trezim naibii o data din impresia ca noi punem coada la pruna si orice conducator care vine e cel mai fantastic. Nu, nu sunt fantastici. Sunt jalnici, toti. Nu au programe de guvernare dar vin cu acuze la adresa celorlalti. Fura voturi in loc sa convinga cu dovezi solide oamenii ca merita sa primeasca o stampila pe buletinul de vot.

Am fost azi sa votez si cei din sectie s-au uitat la mine ca la extraterestru cand au vazut ca am buletinul plin de stickere de la voturi din anii anteriori. Da, e normal sa votez desi am doar 22 de ani. E dreptul meu. Vreau sa vad ca se schimba ceva pe aici, dar pe cuvantul meu ca deja ma satur. Daca nici in urmatorii 2 ani nu se remediaza situatia in tara asta plec din ea si ma intorc in momentul in care pot eu schimba ceva, mai mult decat pot acum.

Toti se plang ca tinerii pleaca din tara. La ce altceva se asteapta, daca atunci cand tinerii vor sa-si exercite dreptul dat de constitutie nu sunt lasati?

M-am convins: trebuie schimbat imnul. Fara "desteapta-te romane din somnul cel de moarte"...ar trebui sa fie "las-o ba ca mere-asa", ca oricum nu facem decat sa ne complacem in situatia asta proasta in loc sa gasim solutii viabile. Au fost intocmite dosare penale si sunt cercetati oameni pentru frauda electorala. Eu le-as face dosare penale conducatorilor lor, pentru ca sa fim seriosi, nu se apuca Maria din deal sa fraudeze daca nu are ordine de sus si motive solide.

Acum chiar m-am enervat si pentru turul 2 dau cu banul daca sa merg la vot sau nu.

duminică, 22 noiembrie 2009

Iar votare

sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Fara tus

LET THERE BE...KARAOKE :))

Abia m-am intors de la o sesiune de karaoke si vreau inapoi :)).
Btw, un big Btw, OVI ROCKS!!!! :D E prima data cand il aud, constienta fiind de personalitatea lui, ca e posibil sa-l fi auzit si alta data si sa nu fi avut habar cine e :D. A mai fost acompaniat de pe margine de catre Corina si Cata.

Am fost la karaoke invitata de oameni faini tare, nu zic nume ca e confidential. Nu de alta dar sa nu se afle de la cine am furat un fular pentru cateva ore :P, fular cu care de altfel am o legatura stransa acuma. Cand vin si pozele va arat. Rasete, glume, poze, dansul pinguinului, meneaito (astea 2 sunt legende deja), pusca si cureaua lata (ca sa ma simt si eu bine ca deh, is ardeleanca :D), pusca si cureaua lata pe tema politica (parodie cantata tare bine de nuistiuexactnumeledareblond) si "In umbra marelui urs" cantata la gramada pe scena. Ce-a iesit va puteti imagina si singuri.

Pacat ca nu aveau Amy Macdonald- this is the life. Vroiam si eu sa cant dar asta e, data viitoare imi afisez "talentul".

Pana atunci, noapte faina si cand mai auziti ca se organizeaza karaoke la cantina Poli din complex, join in. O sa fie legen....wait for it...daryy :)).

P.S. Cata, nu am uitat de leapsa dar nu mai pot gandi bine la ora asta. Am doar dansul pinguinului in minte :P.

vineri, 20 noiembrie 2009

Remember, remember....si nu chiar






Care spot va place cel mai mult? Buburutele sau robotii? Eu recunosc ca amandoua reclamele mi se par atragatoare, amuzante si bine facute.

JOCURI !!!!!...again :D



"Vrei să înveţi go? sau poate nu știi că este cel mai vechi joc din lume? Că nu exista nici un program de calculator care să învingă omul la go?

Vino luni, 23 noiembrie, ora 18:00 în holul UPT Electro (B-dul V.Pârvan, nr.2).

Noi am lansat invitația. E rândul tău la mutare.

Un proiect organizat de Clubul Sportiv de Go Walter Schmidt Timișoara, în parteneriat cu OSUT, Liga AC, Liga ETC, LSFMT și LSCT"

joi, 19 noiembrie 2009

ceata, ceata, stau in casa




Ceata prezentata in poza este sora cetei vazute de la geamurile mele. Timisoara doarme azi toata ziua, de fapt nici nu s-a prea trezit. Aeroport blocat in Timisoara, probleme si la Bucuresti, accidente langa Deva. Cred ca ma voi intoarce la hibernare pentru cateva ore.


*sursa poza
P.S. Imi plac la nebunie pozele facute de Päivi. Lasand la o parte faptul ca sunt facute in Finlanda :D, arata foarte bine, motiv pentru care le-am decretat imagini de fundal permanente la mine pe desktop.

miercuri, 18 noiembrie 2009

Ceai si leapsa


Daca tot am dat azi o tura prin Carturesti ca de, nu mai fusesem de o saptamana, mi-am facut provizii noi de ceai, obvious si am luat si o leapsa. De fapt nu e chiar leapsa dar am transformat-o ad-hoc cu tipul de acolo intr-o leapsa.

Iat-o

1. La ce e buna arta?
La multe chestii dar mai mult tine de sectorul suflet. Il mai mangaie din cand in cand.

2. Cand ai murit ultima data?
Acum cateva zile din motive obiective si a durat doar o noapte.

3. Crezi ca ai o soarta de invidiat?
Depinde din ce unghi o privesti dar pana acum a fost destul de multumitoare.

4. Ce urasc cel mai mult?
Singuratatea

5. Ce te deosebeste de ceilalti?
Sunt extrem de buna la facut sau spus traznai, motiv pentru care mi se si spune "narodoaca".

6. Unde sunt visele din copilarie?
Prin apropiere.

7. De ce te mai trezesti dimineata?
Din inertie. Si uneori din ideea ca va fi mai bine. Na, ce sa-i faci...asa sunt copiii astia, naivi.

8. Fericirea pe care mi-o visez?
Daca tot o visez, atunci sa ramana pentru la noapte.

9. Calitatea pe care as vrea s-o am din nastere?
Ei, aici sunt 2: sa am talent sa pot canta la pian (ureche muzicala am dar nu m-a invatat nimeni sa ma joc cu pianul:() si sa fiu mai egoista.

10. Eroii mei preferati din viata reala?
Bunicu Nelu :D!

11. Eroinele mele preferate din literatura?
Cleopatra, Lucretia Borgia, Margareta de Valois (regina Margot), Elizabeth "Lizzy" Bennet

12. Care este partea ta cea mai fragila?
No, hai ca asta e buna! Te astepti sa-ti si raspund? :))

13. Ce ti-ar placea sa primesti de ziua ta?
Carti, un laptop sau un aparat foto. Pe langa traditionalele: sanatate, fericire.

14. Ce sunet iti place cel mai mult?
Sunetul unui rau de munte.

15. Care este cuvantul favorit?
Fluffy.

16. De unde vii?
De nicaieri si de pretutindeni. Posibil totusi sa vin din munti.

17. Cum ai vrea sa te intorci?
Cu rucsacul in spate si muntele in fata. Sau deasupra norilor.

Ei bine, sa mearga la Richie, Marius, Cata, Tomata.
*sursa poza

Am probleme


Recunosc.

Pot manca foarte linistita si cu pofta in timp ce ma uit la un episod din Bones, sau un documentar despre disectii si alte cele. Dar nu ma pot uita la poze care surprind accidente auto.

Mereu mi-au placut cei doi soferi ai casei pentru felul cum conduc: tata conduce prudent si respectand regulile de circulatie si la fel conducea si bunicul si pana in ziua de azi am mai gasit un singur om care conduce asa: Cata.

Ei bine, eu nu am carnet de conducere si nici nu intentionez sa-mi iau. Locuiesc in Timisoara, tramvaie exista, mersul cu pejosul e frumos, troleibuze sunt, nu vreau carnet. Nu vreau nu pentru ca nu as respecta regulile, dar fiind ardeleanca ma trezesc Doamne feri ca vrea unu sa dea mana cu mine prin parbriz pentru ca eu merg incet si respect regulile. Nu multumesc. Putem da mana si stand fata in fata pe trotuar, fara masini.

Daca mi-as lua totusi o masina atunci mi-as lua un SAAB. Este una dintre masinile standard in materie de siguranta, caroserie speciala etc. Si mai e si SUEDEZA :D.

Ma ingrozesc soselele din Romania, soferii care conduc ingrozitor de imprudent (daca esti idiot din nastere fii idiot pe pielea ta dar nu ma supune pe mine la experimente criminalistice ulterioare), ma ingrozeste politia care nu impune nici un pic de respect, de legi nici nu mai vorbesc.

Oricum voi fi din nou criticata ca nu am incredere bla bla, dar asta e: momentan Romania nu e sigura din punctul de vedere al circulatiei si multe altele pe langa, din pacate. Evident ca nu sunt patrioata cand zic ca vreau in Seuedia sau Finlanda dar sa fim seriosi si sa nu comparam circulatia de la noi cu ce e la ei. Mica diferenta : Volvo, Saab si Dacia. Plus drumuri. Plus amende usturatoare. Plus corectitudine.

Atata am de spus. Drum bun.

P.S. *sursa poza Transfagarasanul e cel mai bun drum din Romania. Pana si cei de la Top Gear au spus ca e cel mai bun drum din lume. Pacat ca e doar unul singur in tara asta. Of.

marți, 17 noiembrie 2009

My ARK will go oooonnn....



Clar. Asta poate fi motto-ul pentru filmul 2012 vazut in seara aceasta. S-au adunat bloggerii cu mic cu mare cu superbi si narodoci (moi, ca eu fac cat 2) la mall la film. Si vazura ei 2012 zi de toamna pana-n noapte printre munti de pocorn si coca-cola. No, fu fain, interesant, in randul 3 a fost un fel de 3D, in randurile 9 si 10 era un fel de comedie.

Efecte speciale ce ieseau de peste tot ca iepurii dupa imperechere, patos, lacrimi, emotie si multa apa rece. Reteta? Se ia una bucata John Cusack (remember 1408 unde iar se lupta cu dezastrele naturale sau imaginare), una bucata sotie divortata de el cu iubitul nou la pachet si 2 copii. Si se mai ia si un sfarsit al lumii prezis de fiinte de pe toate continentele, ca sa aratam ca dezastrul e al tuturor nu doar reusita unui singur popor.

Si iese un film destul de interesant,combinatie intre chestie noua, Titanic, arca lui noe, The day after tomorrow si nostradamus, unde eu sincera sa fiu am strigat, tipat, ras, aproape plans si ascuns in umerii oamenilor de langa mine :P. Da ce sa-i faci, sugestiile mele de pilotaj erau mai bune decat ale lor dar nu ma asculta nimeni. Da, se putea mai bine, da erau o gramada de clisee a la hollywood dar per total eu una m-am distrat copios. M-am agitat ca o valkyrie si eram gata sa iau eu maneta avionului sa le dau lectii sau alte chestii de genu.

Nu va zic prea multe pentru ca trebuie vazut. Din randul 3 daca puteti :)). Cand o sa vorbiti cu cei din randurile 10 sau 9 o sa intelegeti de ce am trait atat de intens totul. 3D baby :)).

P.S. Poza 2, ring a bell, anyone? :))
P.S.S. Pe pilotul rus il iau acasa. Arata a viking asa ca in lipsa de viking adevarat functioneaza si el. :P

*sursa poza 1
*sursa poza 2

luni, 16 noiembrie 2009

.




*sursa poza

duminică, 15 noiembrie 2009

Spargator de elita


Sparg globuri.

De mica reuseam sa iau globurile de sticla, de obicei cele mai colorate, sa le duc pana deasupra parchetului si sa le dau drumul. Aveam impresia ca sunt nemuritoare si cand in final se transformau in cioburi, imi placea modul in care era reflectata lumina. Eram o mogaldeata de om care era in stare sa doboare ditamai bradul de 2 metri pentru ca vroia sa dea globurile si bomboanele jos de pe crengi. Intr-un final m-am ales cu bomboanele puse sub brad si tata langa mine pe post de paznic al globurilor. Cand mi se spunea "nu trage ca dobori bradul" replicam "lasa-ma-n pace, stiu eu". Evident ca nu stiam. Si uite asa am ramas fara colectia de globulete simple si colorate.

Tin minte globuletele fucsia. Erau mania mea. Le priveam ore in sir. Acum mai am doar unul. In schimb ma uit la celelalte. De sticla, de plastic, de colectie, simple sau foarte colorate. Aici am un brad micut cu globulete rosii. Acasa in schimb, am un brad cu globuri de toate culorile. Intotdeauna mi-a placut bradul meu ca un paun, cu o sumedenie de culori si forme printre acele sale.

Inca mai sparg cate unul din cand in cand. Imi place sa vad cioburile. Nu am aflat inca motivul. La mine spiritul craciunului vine o data cu spargerea unui glob. Daca vad o bucatica de sticla imediat ma gandesc la craciun.

Azi-noapte am visat ca sparg o oglinda. Cand m-am trezit ma gandeam la bradutul meu de acasa. Vine craciunul.


*sursa poza

i can ride my bike with no handlebars


Sunt pe un drum fara semne de circulatie, marginit de copaci. Nimeni nu trece pe acolo destul timp incat sa faca parte din peisaj. Se mai intersecteaza uneori cate o persoana dar traverseaza repede drumul. Nici nu apuc bine sa vad cine trece ca deja se agita frunzele pe drum in urma bicicletei. Trec pe langa atatea locuri, recunosc atatea informatii, stiu atatea lucruri, unele citite, altele vazute demult, altele auzite. Pot nici sa nu mai tin mainile pe ghidon.

M-am obisnuit cu drumul asta. Nu e cu nimic mai altfel decat a fost pana acum. Nici mai lin, nici mai abrupt, nici mai animat. E gol, desi e marginit de atatea lucruri: imagini, poze, filme, carti, muzica, oameni din trecut, amintiri. Uneori, in trecere, cineva ma intreaba cum ma simt. Ma blochez: nu stiu ce sa ii spun. Cu ce parte sa incep si pe care sa o ascund? Incerc sa zic ceva dar persoana a disparut. S-a speriat poate ca va auzi ceva neplacut, ceva ce nu e in spiritul sarbatorilor de iarna. Eh, nu-i bai. Este drum destul.

A, uite inca un om. Pedaleaza repede dar poate incetineste. Da. A incetinit. Ca sa ma intrebe cat e ceasul :). Nu stiu. Eu nu masor orele ca voi. Eu le masor in cuvinte. Cate cuvinte simt pe secunda. Daca sunt 2 atunci au trecut 2 secunde, nu una. Ma priveste dezamagit si trece mai departe. Nu masor timpul ca el.

Bun, mergem mai departe. Adie un pic vantul, e tare placut. Cine mai trece pe drum? Haideti, nu va fie frica. Vreau sa vorbesc despre cer, despre frunze.
Hm, o fi vantul de vina. Bate cam din lateral.

Hei vantule, tu cata singuratate poti indura?


*sursa poza

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Viole(n)t moon



Dupa o copilarie in care ma uitam impreuna cu tata la Star Trek sau citeam seria Dune si Jocul lui Ender, am inceput acum 2 ani sa ma uit din nou la filme SF in speranta ca voi gasi ceva interesant care sa ma captiveze 2 ore. Filmul respective e, tanana: MOON.

Sam, un muncitor destoinic pentru o companie care se ocupa cu furnizarea energiei intr-un viitor, presupun eu, post-apocaliptic, lucreaza pe luna, in cadrul unei statii ce se ocupa cu trimiterea pe Pamant a combustibilului minune ce ajuta la reducerea problemelor energetice de aici. Asteapta cu nerabdare intoarcerea pe Pamant si revederea sotiei si fetei, dupa 3 ani in spatiu. Animalut de companie, computerul statiei, pe nume Gerty.

Intr-o zi ceva nu merge bine si Sam are un accident de munca. Se trezeste dupa ceva timp la infirmerie, cu Gerty care se intereseaza de starea lui. Lucrurile incep sa fie ciudate in momentul in care Sam descopera ca Gerty are o convorbire in timp real cu sefii de pe Pamant, lucru neintalnit pana atunci, toate convorbirile fiind decalate in timp. Suspiciunile continua in momentul in care fuge pana la locul accidentului si descopera un al doilea Sam acolo. Dupa ce acesta isi revine, cei doi incep o odisee pentru aflarea motivului pentru care exista clone pe statia lunara. Descopera o incapere plina cu clone numai bune de inlocuit cele defecte (lucru ce aduce un pic a Surrogates) si incearca sa il trimita pe Sam cel ce a supravietuit accidentului inapoi pe Pamant. In final, conform dorintei, primul Sam este readus la locul accidentului pentru a muri, o echipa tehnica de pe Pamant ajunge pe luna, iar cea de-a doua clona pleaca spre Pamant, nu inainte de a trezi o a treia clona (e bine sa ai multe clone de rezerva) care sa ii ia locul.

Filmul este intunecat, rece, intrigant, trist, emotional. Treci prin toate starile in momentul in care descoperi ca acele clone au aceleasi amintiri legate de viata sau vezi un Sam deznadajduit cand are prima convorbire live cu fiica sa si este informat ca sotia lui a murit. Iti vine sa-l iei in brate pe Gerty cand ii spune lui Sam ca dupa plecarea lui spre Pamant se va autoreseta pentru a nu-i cauza probleme. Vrei sa strigi la Sam „go faster!” cand mai sunt cateva minute pana vine echipa tehnica si el nu poate pleca din cauza unei defectiuni minore. Iti vine sa-i bati pe sefii care au pus stalpi de bruiaj pentru a impiedica convorbirile live cu oamenii de pe Pamant si care cloneaza oameni in nestire pentru a limita costurile cauzate de intreruperea muncii.

Izolarea exista peste tot, involuntara sau nu, dar impusa la acest nivel, doare.

*pentru concursul Scrie ce vezi, organizat de Marele Ecran.

vineri, 13 noiembrie 2009

alergie


Azi dimineata, cand ma trezesc...SPOOF! SPOOF? SPOOF: ma mananca umarul de mor. Ma uit un pic la stiri, ma pregatesc si ma duc la universitate in sediu. Dupa vreo ora ne adunam cativa si mergem la o dezbatere legata de Parlament, deputati , senatori etc. SPOOF: ma mananca umarul. Iar.

Se termina dezbaterea dupa cateva schimburi de replici a la Dandanache, Farfuridi si Catavencu, niste informatii de ordin general, confirmarea ca realitatea e la fel cum mi-o imaginam eu, adica foarte de prost gust si totul infasurat intr-o festiva urare: Amice, esti idiot!

Din nou SPOOF, umarul, dupa cum bine ati ghicit.

Ajung din nou in sediu, imi iau catrafusele si pornesc spre o alta sedinta in C13. Se termina sedinta, pornesc spre casa si asteptand sa imi iau abonamentul la chioscul Ratt, eveniment incredibil: SPOOF, cotul. Ei, niznaie. Asta ce-o mai fi?

Cu multa determinate si ditamai bolovanul in spate (ghiozdan pentru munci grele, carat enspe mii de carti si alte nefolositoare)ajung acasa, dupa ce eram cat pe ce sa adorm in tramvai (ma legana bine pe la curbe) si ma apuc de studiat fenomenul. Umarul arata normal, cotul la fel. Nu ma mai mananca. Dau drumul la televizor si vad o stire legata de politicieni si alta legata de niste accidente. SPOOF: si umarul si cotul.

E clar. S-a frecat prea mult tara asta de mine.


sursa poza: facebook

miercuri, 11 noiembrie 2009

Plantare de copacei

puzzle research

Are cineva un puzzle cu vreo 1000 sau mai multe piese?:D. Se accepta si 500...pretty pls...Simt nevoia sa ma chinui cu ceva de genu asta.

Hagakure, bonsai si niste frunze



Asta se va intampla duminica aceasta. Abia astept sa ma apuc de origami sub indrumare :D. Nu de alta, dar am mai incercat si din diferite motive, ascunse ochiului meu de catre univers, capetele nu ies cum trebuie :P.

Daca va atrage vreun eveniment din program, sau daca vreti doar sa vedeti si sa aflati lucruri noi despre cultura japoneza, sunteti bineveniti.

Ne vedem acolo.

marți, 10 noiembrie 2009

VIP=very important pork




de aici

Dalai Lama....de 10 ori


Dalai Lama de 10 ori....si inca de 10 ori...si tot nimic. M-am trezit azi prost, cu capul aproape de covor. Nici macar cu el in perna. Se pare ca am facut echilibristica in somn. Si la trezire i-am mai tras si un picior canapelei, sa simta si ea ca eu m-am trezit. Adica, wtf? se trezeste zeitatea suprema a casei si nu stie nimeni? Na, ia de aici un picior ca sa scot niste onomatopee pe gura si sa auda si vecinii.

Dalai Lama...tot nimic. @#%&~!! (Aici erau niste injuraturi ardelenesti. Cenzurat pentru vecini ca sunt in etate si nu vreau sa faca atac de epilepsie). Azi n-am chef de nimic. Oficial, universul nu e user friendly azi. Bine bine, cu mine e universul user friendly doar cand il provoc si invoc puteri supreme gen: "Daca nu iese asa e vai si amar de gaurile tale negre si andromede. Nu vrei sa simti bocancul meu zburand in gaura ta neagra. Pe cuvant de valkyrie." Incheiat citatul de 2 ori.

Ciocolata belgiana. Yam-yam...molf molf molf...arsuri pe gat? haa? De cand? Si eu abia acum aflu? Iar intru in divort cu vocea? Cu laringele sunt in proces de cativa ani dar acum si amigdalele? jap miere. Na. Sa vezi cum se trateaza cazurile astea in ardeal. Rest my case.

Dalai Lama de 10 ori...si inca de 10...oh, what the bip...gus-fra-baaaa si ceai negru. Fara zig si zen.

un amarat de univers paralel...

Oare "EU" dintr-un univers paralel are timp sa stea pe balcon sa se uite la cer?

luni, 9 noiembrie 2009

hmm...

E ora 12:12 AM, adica miezul noptii. Afara ploua si pe strada nici o lumina! Au intrat la apa stalpii de iluminat de pe Circumvalatiunii?

duminică, 8 noiembrie 2009

m-am intors


Behold little Odin :D. Sunt foarte mandra de el, mai ales ca a reusit sa supravietuiasca in depozitul Postei Romane pana m-am hotarat eu sa-l duc la Orastie. Sa creasca mare si frumos.

Pe de alta parte, azi la ora 15 in Funky este Schimb de carti. Evident ca voi merge. Si da, pentru Tomata am un anunt: O ADUC !! :D

Pe de alta alta parte urasc Timisoara cand ploua fix dupa lucrari la tevi si alte chestii prin pamant. Lucratorii inca n-au invatat ca atunci cand termini lucrarea, locul cu pricina unde ai dat cu sapa ar trebui sa arate cat mai aproape de cum era inainte. Nu cu cratere, nu cu gropi, nu cu transee. Ca vine o persoana ca mine cu pretentii ca traieste in Timisoara si va baga si va scoate de nu stiti de ce va apuca tusea cand beti apa.

Pe de a 4-a parte vreau inapoi la Orastie. Inca nu m-am saturat de locul ala. Vreau sa mai lenevesc un pic pe acolo fara telefoane, mailuri si proiecte de facut. :D

joi, 5 noiembrie 2009

:(

Am gasit in noaptea asta un blog Postsecret . E un loc unde oamenii isi scriu secrete pe felicitari, fie ele chiar si virtuale. Mie una imi vine sa plang cand vad cata durere pot duce unii cu ei, cate drame. E trist si poate ca in unele cazuri ma regasesc si eu, cea care eram acum cativa ani. Nici nu imi dau prea bine seama cum am scapat din toata acea valtoare dar am reusit. Si acum mi-e bine. Imi vine sa le trimit un reply sa le spun: va ajut eu daca aveti nevoie de un umar pe care sa plangeti sau un om care sa va asculte. Dar nu pot. Nu pot sa duc in spate atatea. Oare pe ei ii asculta cineva?

miercuri, 4 noiembrie 2009

Fuuuuug...


Weekend-ul asta care la mine incepe maine, plec. Ma duc la Orastie, cuibusorul meu si dupa aceea la A. Vlaicu, adevarat colt de rai pentru mine. Desi Timisoara e locul unde mi-am petrecut vacantele din copilarie, mai nou apar momentele cand abia astept sa plec "acasa", desi am buletin de Timisoara. Vreau liniste. Vreau racoare, frig chiar. Vreau atunci cand ma trezesc dimineata si ma uit pe geam sa vad in stanga Sureanu, in dreapta Metaliferii si campul si daca merg 5 minute pe camp sa vad lacul Sumustau. Vreau sa stau in curte tolanita pe iarba care a mai ramas si sa ma joc cu cainele meu. Simt nevoia sa imi incarc bateriile. Vreau sa ma simt iar fata aia in jurul careia graviteaza toti. Sa simt iar spiritul militar si sa rad cand imi dau seama cat de mult mi s-a imprimat in caracter. Vreau sa ma joc noaptea cu lanterna prin frunzele nucilor de la zeci de metri distanta. Vreau, vreau, vreau....M-am saturat sa tot fac. Mai si vreau.

quest

am un nou quest...cine ghiceste are o bere de la mine :P

marți, 3 noiembrie 2009

coif nou

Din cauza unor probleme tehnice (aparitia pe blog a unor iconite care habar n-am de unde au aterizat si care n-aveau ce cauta pe aici) si gasirea intamplatoare a acestei teme a dus la instituirea ei ca tema oficiala a blogului...arata mai pe stilul meu, asa un pic mai viking, mai intunecat, mai misterios, muhaha :P. Well daca aveti ceva pareri pls share...

Lasand la o parte romgleza de balta, vreau sa va anunt ca in data de 14 noiembrie va fi o sesiune de plantat copacei in Timisoara, caravana unde va puteti inscrie pe post de plantatori de ocazie trecand pe aici in data de 10.

La lopeti si voie buna :D.

luni, 2 noiembrie 2009

Retelele de calculatoare

m: astia is tampiti? tu platesti impozit pentru el la primarie, figurezi in acte etc.
e: dar astia nu vorbesc intre ei.
m: atunci pentru ce pisici exista net si retelele de calculatoare la ei?
e: pentru porno....

din clasica categorie "epic fail" :))....sau nu

duminică, 1 noiembrie 2009

Fost-am si Valkyrie








A trecut si Halloween-ul si pot spune ca m-am distrat cum n-am facut-o de mult timp. Fara vin rosu sau prigat de piersici (cativa oameni stiu care e faza cu prigatul :))). Am fost cu o gasca nebuna in Dublin, dupa care ne-am mutat cazarma in Beer&Bricks, unde pot spune sincer ca mi-a placut mai mult pentru simplu motiv ca nu era mult fum si puteam respira cu ambii plamani, laudata fie aerisirea de acolo.

In alta ordine de idei am lucrat la ideea de costum vreo 2 zile, cu mari intreruperi pentru mancare, somn si vizionat filme :P. Ce a iesit se poate admira mai sus. Ideea de baza e ca am avut de toate in grup: cowboy, karatist, scolarite, pictor, constructor, buburuza, medic, vaduva neagra, suporter, colombo, snob, indian, diavolita, varcolac etc.

Si a iesit o nebunie placuta.
pozele :D de pe la Tomata, Dan si Corina.