TODO - zmeu de iarba

Conquiztador manual

2011-08-04T00:34:00.000+03:00

Probabil multi stiti ce e si chiar jucati mima. No, pentru cei care nu stiu, mima e un joc unde trebuie sa-ti convingi colegii de echipa ca ceea ce mimezi tu e acelasi lucru cu ce cred ei ca mimezi. De exemplu, trebuie sa-i convingi ca agitarea mainilor descrie un uliu, nu un soare cum zic ei.

No, tocmai pentru ca sambata ne-am plimbat prin Timisoara si am luat contact cu istoria ei, seara de sambata nu ar fi fost completa fara un pic de istorie in cadrul mimei, cuvantul serii (si al zilelor de dupa eveniment) fiind: cneaz. Eu as vrea sa va arat cam cum s-a mimat cuvantul, dar intram intr-o zona delicata cel putin auditiv, ca la un moment dat frustrarea ajunsese la niste cote mari si dauna grav urechilor.

Va arat in schimb cam cum se mimau alte cuvinte:

Deci eu mima jucata pana acum ca Gaben si sotia sa n-am vazut de cand is. Razi cu lacrimi....cel mai mult la partea de dupa cand apare ideea de "de ce n-ai mimat asa?".

Ultima poza e cea in care barbatii incercau sa ghiceasca cuvantul "releu"...mimat de alt barbat...ieseau si ozn-uri, numai releu nu.

Gaben a fost cneaz, Zicu si Makavelis trolli oficiali (la un moment dat se scriau cuvintele pe telefoane si se aratau lumii doar doar se prind ceilalti ce trebuie sa ghiceasca), Nebuloasa persoana care mie mi s-a parut ca mimeaza cel mai interesant ideea de buchete de flori (puteam sa jur ca ala e curcubeu toata ziua) iar Tomata persoana cu doctoratul in mima. Ambele echipe au fost minunate si la final daca nu s-au imbunatatit cunostintele in ale mimei, macar toata lumea a ramas cu niste portii copioase de ras.

Cam asta e cu mima dupa o plimbare lunga de sambata.

Timisoara ca New York-ul

2011-08-02T17:42:00.000+03:00

Sambata ce a trecut am luat parte la ceea ce se numeste #timisoaranoastra: o plimbare de cateva ore a zeci de oameni adunati din cele 4 zari ale tarii pentru a asculta povestile orasului spuse de un ghid cu o memorie incredibila. Atat....ar fi de spus daca ai avea la dispozitie un sms. Ca sa spui tot ce s-a vazut, auzit si simtit sambata ar trebui sa fii Hugin si Munin la un loc atunci cand dau seara raportul lui Odin.

Dupa 24 de ani de cand o vizitez, ultimii 5 ani vizitand-o zilnic pe post de locuitor al ei, Timisoara mi s-a parut altfel. Mi se pare altfel in fiecare zi. Mai frumoasa, mai demna, mai deschisa cand e vorba de primit oaspeti.

Timp de aproximativ 8 ore am vizitat cele mai faine piete din Timisoara (Piata Victoriei-Piata Libertatii-Piata Unirii), zonele istorice ale orasului (Traian, Iosefin, Elisabetin), parcuri, strazi mai laturalnice sau mai cunoscute. S-a vizitat un pic Fabrica de bere Timisoreana (vorba unei prietene: daca in Timisoara nu poti bea apa, bea berea), s-a vizionat un film la Muzeul Revolutiei, s-au mancat vestitele sandwich-uri de la Lucas, s-au facut mii de fotografii ale oamenilor, cladirilor, locurilor.

Pana acum nici nu am stiut macar unde se afla Muzeul Revolutiei, ce e cu acel copacel plantat peste drum de catedrala care a fost plantat in memoria lui Jean Louis Calderon, francezul ce a fost impuscat la revolutie (asa am aflat si de ce un liceu din Timisoara ii poarta numele). Am mai aflat pe langa toate premierele Timisoarei ca fabrica de bere a fost infiintata pentru a suplini apa potabila ce nu facea fata numarului mare de locuitori (pe langa faptul ca nu prea era potabila), ca inainte de construirea canalului Dunare-Marea Neagra canalul Bega era singurul navigabil al Romaniei, ca revolutia nu ar fi avut loc daca nu ar fi existat solidaritatea locuitorilor din Timisoara indiferent de religie si nationalitate, ca in timpul razboiului bombele adversarilor au cazut pe locul ramas gol din Piata Victoriei unde astazi sunt doua blocuri si astfel au scapat nealterate palatele din jur.

Nu reiau toate informatiile...le puteti citi la Richie, Nebuloasa, Liviu, Tomata, Dan, Zicu si Florica, Raluca. Poze gasiti tot pe la ei.

Concluzia cu care am ramas dupa aceasta plimbare e ca Timisoara este ca New York-ul...sau ca Dacia romana...construita de oameni din multe tari si zone ale globului, prospera in urma muncii lor, plina de viata din cauza veseliei lor. In astfel de orase nu te uiti dupa cine e bastinas sau nu. Nu conteaza, pentru ca nu de putine ori bastinasii sunt cei care considera ca totul li se cuvine si fac mai putine lucruri acolo decat ceilalti. In astfel de orase te uiti dupa oamenii care fac, dupa locurile care vibreaza din cauza lor, care emana sudoare, nopti nedormite si veselie.

La fel a fost si cazul acestei plimbari. Persoanele care au pornit proiectul, l-au crescut si si-au pierdut timpul liber pentru ca totul sa fie perfect sunt din Sibiu si Sebes. Oamenii ce au vizitat orasul sunt din orase diferite. Mai conteaza a cui e Timisoara exact? A noastra sau a lor? Timisoara nu apartine nimanui, la fel ca spiritul liber ce a pornit Revolutia. E ca si cum eu m-as apuca acuma sa va dau pe toti afara din Romania pe motiv ca eu sunt daca iar voi aveti origini ale diferitelor popoare din care erau formate legiunile romane stabilite aici. A spune ca Timisoara poate apartine doar unora e o jignire la ceea ce s-a petrecut in '89, la moartea oamenilor ce s-au jertfit pentru ideea ce a contat atunci cel mai mult: Libertate.

Vorba lui Sheldon: "If you're going to insult me at least get your facts straight. "

P.S.Multumiri Tiţei si Cristinei, care împreună cu Bere Timisoreana, Hotel Timisoara, Mareea, Lucas Super Sandwich, Skoda Timsoara, Pizzeria Rustica,Trabucuri.com au facut totul posibil. Multumiri merg si la ghidul nostru Dan Caramidariu, omul poveste.

Timisoara la maturitate

2011-07-29T10:33:00.001+03:00

Azi e zi mare....dupa 7 luni in care n-am postat nimic, scriu pe blog, scriu de la serviciu si scriu despre ideea de cunoastere a unui oras: Prin Timisoara Noastra.

Acum 7 luni m-am trezit pe ultima suta de metri cu studentia (nu chiar, ca a fost master, dar la majoritatea tot asa pare) si cu loc de munca (inca procesez datele si incerc sa ma obisnuiesc cu statul indecent de mult la calculator). Dupa toate astea, ca sa simt si eu ca e vara si iz de vacanta, am ocazia sa vad si eu ce inseamna sa vizitezi Timisoara cu oameni care stiu mai multe despre ea decat am aflat eu in 24 de ani de cand o vizitez.

Nu stiu sa spun prea multe despre istoria Timisoarei...Multe detalii s-au pierdut de-a lungul timpului. Cele mai vii amintiri din primele dati cand am ajuns aici sunt cele in care ma plimbam cu bunicii prin Parcul Botanic sau cele in care bunicul imi explica istoria urmelor de gloante din cladiri. Acum vreau sa o vizitez la maturitate si sa aflu informatii pe care in copilarie poate le-am dat la o parte. O voi descoperi cu ochi un pic mai prinsi deseori in detaliile inutile ale vietii, dar la fel de doritori de informatii noi.

Anul acesta am fost mini ghid in Timisoara pentru doi oameni minunati (ordinea e alfabetica, oricum nu-i pot plasa pe locuri diferite) Sorin Grumazescu si Mihai Stanescu. Primul este plin de energie iar al doilea emana un calm incredibil. Exact genul de oameni pe care ii intalnesti in Timisoara la tot pasul: plini de energie pe strazi, intr-o plimbare continua cu bicicletele sau jucandu-se cu un frisbee pe iarba din Piata Unirii, sau calmi, ascultand un concert in aer liber sau citind o carte pe bancile de piatra in zilele cu soare. Am fost ghid si daca nu am reusit sa transmit multe informatii istorice, sper macar ca au privit Timisoara cu alti ochi la final.

La fel o vor privi probabil si ce ce o vor vizita sambata asta...unii pentru prima data, altii poate dorind sa vada casa lor altfel decat saptamana trecuta. Fiecare cu alte impresii la final, dar toti cu un singur scop: sa (re)descopere un oras unic in Romania: Timisoara Noastra.

#TimisoaraNoastra e un proiect realizat de Cristina Putan si Oltea Zambori, prezentat de Bere Timisoreana si sustinut de Hotel Timisoara. Parteneri: Mareea, Lucas Super Sandwich, Skoda Timsoara si Pizzeria Rustica. Ghidul nostru va fi Dan Caramidariu, iar voia buna de seara vine de la Trabucuri.com.

What's wrong with Timisoara's balls?

2010-12-19T13:55:00.000+02:00

Christmas balls actually. Globuri, bile, ghirlande, chestiile de iluminat folosite in perioada asta a anului.

Nu cred ca doar mie mi se pare ornatul de anul acesta cam saracacios. In centru parca au fost aruncate cateva ghirlande si beculete, pe langa politehnica sunt ceva globulete albastre, Piata Unirii nu arata tare bine.

Pe Calea Circumvalatiunii, care totusi e aproape de centru si e intens circulata, daca n-ar fi pus un vecin de peste drum o ghirlanda luminoasa la balcon, nici n-as fi zis ca suntem in luna decembrie.

Sincera sa fiu si Orastia are ornamente pe mai multe strazi si e un orasel cu doar vreo 22000 locuitori. Si acolo ar trebui sa fie plin de artificii, ca de-alea avem destule. Aici e ELBA, care mai si implineste anul viitor 90 de ani de existenta. Probabil planuiesc pe anul viitor o agitatie de ghirlande si ornamente noi. Sper.

Daca tot vin sarbatorile de iarna, sa fie impodobire a orasului, dar s-o vedem si noi.

The big bang theory varianta britanica

2010-12-02T03:42:00.000+02:00

Am gasit un serial britanic de comedie care merita toata atentia: "The IT crowd". Este exact ceea ce cautam, fiind in pauza de episoade noi de la "The big bang theory".

Serialul a aparut in 2006, si prezinta un departament IT in care lucreaza Roy si Moss, pana intr-o zi cand isi face aparitia in peisaj Jen, o angajata noua pe post de sefa, dupa ce a mintit cu succes in CV in legatura cu cunostintele ei IT (care sunt sublime dar lipsesc cu desavarsire...bine, apar doar cand e vorba de scris e-mailuri sau de click-uit un mouse).

Serialul a castigat 3 premii BAFTA si un premiu Emmy iar in iulie anul acesta a fost difuzat al 4-lea sezon, deci aveti un pic de recuperat.

Cat despre personaje... imaginati-va un Sheldon cu par mare, cu ochelari, care lucreaza intr-un subsol si care atunci cand are loc un incendiu in birou trimite un e-mail catre pompieri si l-ati gasit pe Moss. Nu o sa va descriu modul de gandire si actionare al sau, dar o sa va prezint doar doua exemple:

Roy: [singing] We don't need no education.
Moss: Yes you do; you've just used a double negative

[Trying to put out a fire and having just set the fire to the extinguisher]

Moss: I'll just put it here with the rest of the fire.

Roy pe de alta parte este un tip de la IT care incepe fiecare discutie legata de o problema tehnica din cadrul firmei cu urmatoarea replica plus o mutra sictirita:

Roy: Hello, IT. Have you tried turning it off and on again?

Apare la un moment dat si un personaj Goth care locuieste intr-o camera obscura si care ar trebui sa se ocupe de aparatura dar habar n-are ce face acea aparatura. Meet Richmond. Cel care imparte cu ceilalti marea lui descoperire: Cradle of Filth.

Nu vreau sa va spun prea multe. Va mai spun doar ca tot ce e facut in Anglia nu functioneaza. Va las pe voi sa descoperiti nebuniile pe care le fac acestia. Este un serial britanic cu o doza foarte buna de umor si cu personaje la fel de simpatice si cu replici potrivite ca minunata gasca condusa de Sheldon.

Definitia cuvantului "Funny"

2010-11-16T20:55:00.000+02:00

Se apropie ziua unei prietene bune, asa ca am stabilit cu alta prietena sa facem munca de cercetare pentru cadou. Cod name "FUNNY".

Dupa 2 ore de cautari, varianta cu care a venit prietena a fost: o carte de Jane Austin si un corset.

Acuma nu zic nu, corsetul e interesant, dar in toata adunatura asta, unde pisici apare ideea de "funny"?

Leapsa cu comparatii

2010-11-14T03:47:00.003+02:00

Daca tot e sambata seara si am munca de facut, mintea zboara pe unde are ea chef (ca doar n-o sa stea cuminte sa ma ajute sa gat munca mai repede). Asa ca mi-a venit ideea unei lepse....cu comparatii....

Pentru fiecare idee sau situatie trebuie aleasa o melodie...

1-- seara de sambata in care esti nevoit sa stai acasa pentru a lucra la un proiect urgent (facultate sau serviciu)

2-- ai avut o zi grea la servicu/facultate, prietena/nevasta te bate la cap sa ajungi mai repede acasa, masina e la reparat, ai stat 2 ore la cumparaturi din cauza cozilor si ai 5 plase in maini, ploua, umbrela n-ai si visezi doar la mancare si o bere buna (pt fete schimbati nevasta cu sotul si prietena cu prietenul)

3-- la televizor dai doar peste emisiuni cu pitzi care explica cum isi castiga ele existenta muncind mult si cinstit

4-- un coleg a reusit sa te calce pe toti nervii care ramasesera intacti dupa o sedinta de 3 ore...iti vine sa-i trimiti in vizita la neuroni o tastatura...iti vine in minte melodia...

5-- pisica ta e in calduri si tocmai a sarit pe geam pentru ca a vazut un motan trecand pe langa bloc

6-- ziua cand primesti bani (salariu sau bani de la parinti)

7-- esti in holul de asteptare la dentist

8-- nu ai net

9-- dupa 3 ore de vanat si cateva perne aruncate prin camera, dupa 2 ore de somn, un tantar incepe din nou sa bazaie

10-- descoperi un gandac negru in casa...esti hotarat/a sa-l omori

11-- tocmai ai terminat inca un quest greu in Starcraft 2 / WoW

12-- sesiune de cumparaturi

13--plimbare perfecta seara, pe jos, cu bicicleta sau cu masina

14-- dedicatie pentru cineva

15-- melodia preferata a saptamanii

Sa mearga mai departe la Sorin, Clawd, Marian, Andreea, Tomata, Richie....si cine mai vrea s-o ia...

Leapsa

2010-11-08T22:24:00.018+02:00

Leapsa gasita la Richie, primit dreptul de a o face (cu ou si otet ca merita), gandita mult (prima idee sosita, prima servita pe tava), prezentata mai jos....

1. Esti intr-o situatie unde drepturile individului nu exista. Trebuie sa alegi intre Umilinta si Bataie. Tu ce alegi si de ce?

Amandoua? Bataie pentru batausi de profesie si umilinta pentru cei care umilesc. Nu stiu. Eu folosesc ironia si sarcasmul ca sa ranesc, nu bataia (am dimensiunile unei marmote)...

2. 3+4=5 este posibil?

Da, daca fiecare cifra e ridicata la patrat. Si mai sunt si economista...daca vreau eu, egalitatea e corecta si asa cum e acum...

3. Daca cineva maine iti pune pe masa 1 milion de euro si iti spune sa omori pe cel mai bun prieten/a, ai face-o?

Nu.

4. Spui intotdeauna adevarul?

Nu...si aici se poate ajunge relaxat si usor la concluzia ca si aceasta afirmatie e falsa...surprinzator...

5. Esti la un pas sa iti realizezi cel mai mare vis al tau. Pentru a reusi trebuie sa faci un compromis pe care in mod normal nu l-ai face. De retinut e ca daca nu faci acel compromis s-a zis cu visul tau pentru todeauna. Ce faci?

Depinde...mi se pare complicat sa procesez informatiile astea in conditii atat de abstracte...depinde ce compromis, ca la mine regulile general acceptate de societate sunt mai diferite...

6. Ai inselat, furat vreodata?

Inselat nu, furat da, o baterie de ceas cand aveam vreo 7 ani de la un prieten care vroia s-o arunce la gunoi...

7. Ce parere ai despre zicala: Creeaza-i unui om DORINTA si se va fute pe ele principii, vise, etc.

La mine nu functioneaza sistemul asta...

8. Ti s-a facut vreodata o observatie negativa in pat? Daca da care a fost aceasta.

Normal...M-a criticat Eric din True Blood ca nu i-am aruncat sabia destul de repede si l-au omorat...what? era vis, da?

9. Esti in situatia de a decide intr-o situatie fara iesire. Trebuie sa ordoni moartea unui milion de oameni pentru a salva alte 5 miliarde. Daca nu-i sacrifici pe cei 1 milion , atunci vor muri toti. Care e decizia ta?

Sa moara...ne uitam intai pe la cei care decid soarta lumii prost, manelisti si prostii care fac rau altora? Cred ca adunam un miliard lejer...

10. Ce aplicatie/formula matematica ne poate da raspunsul =123456789 ?

Pai poti face asa: imparti 88888888 la 7.2, iese 12345678,88888889, rotunjesti dupa virgula la 9 si apoi pierzi virgula...sau aduni 0 la numar si este exact acest raspuns...

11. Pentru ce suma ti-ai inchiria timp de o saptamana partenera/ul?

Inchiria? Nu cunosc termenul...sunt valkyrie...eu iau, pastrez sau las in urma...nu imprumut...parteneri, ca asa mai imprumut carti, servetele...

12. Dacă nu ai avea ce mânca, ai da în cap cuiva?

Pe principiul nu e leguma ca porcul si nici paine ”ca cartoful”, eu zic ca porcul sau puiul ar fi niste candidati perfect valabili.

13. Când ai făcut ultima oară sex și cu cine?

Brb, pauza de tigara...aa, adica...unde mi-am lasat sabia?

14. Îți prinzi partenerul în pat cu o altă persoană, în timp ce fac sex. Cum ai reacționa?

Pai ii las sa gate, ca doar or muncit atata pana atunci si nu-i frumos sa fie intrerupti brutal...probabil gasesc ceva bun de facut in timpul asta, cat ma gandesc si la metode de razbunare...lente...cu durata precisa...de-a lungul anilor...si cat timp lustruiesc si sabia...

15. Daca ai fi Dumnezeu pentru o zi care ar primele 7 lucruri pe care le-ai face?

1- as mai dormi o ora

2- as face un pamant nou

3- as duce pe pamantul acela doar oamenii care au trecut cele 100 teste psihologice cu intrebari capcana gen: ”tu ai rosu la semafor si un pieton trece strada...nu mai e nimeni in jur...e loc pustiu...ce faci?”

4- inventez ciocolata care nu da diabet si nu ingrasa, coca cola care nu da probleme la stomac, barurile unde chiar nu se fumeaza si pizza sanatoasa

5- inventez barbatii si femeile...gen windows...cu posibilitatea resetarii sistemului, inlocuirea creierului, marirea memoriei, adaugarea de gadget-uri utile...si sa vezi atunci setari puse de mine: pink is not an option...ever..., manelele sunt folosite strict ca metoda de tortura, sosetele se autodistrug daca purtatorul ajunge cu ele in pat (minus cazurile cand e singur si e foarte frig), cartoful e aliment de baza etc.

6- rearanjez putin lumea: mai putin orgoliu la americani si mai ridicam un pic IQ-ul, rezolv problemele in africa, scapam de boli, mor oamenii doar intre 80 si 100 de ani de cauze naturale, parcuri de distractie cu razboaie si alte cele...

7- las o TO DO list cu ce mai e de facut pentru cine imi ia locul ziua urmatoare.

16. Dai bani la cerșetori?

Uneori. What? Imi place uneori sa fiu altruista la modul inutil...

17. Maine e sfarsitul lumii. Ai 24 de ore la dipozitie. Ce-ai face in aceste 24 de ore?

Eu stiu ce-as face, dar e mai bine ca voi sa nu stiti.

18. Esti intr-o celula de 2/2 cu inca un partener de 10 ani. In tot acest timp ai fost pus/a la cele mai groaznice chinuri posibile. Intr-o zi ti se ofera posibilitatea de a scapa toate acestea. Trebuie doar sa-i oferi cele mai goznice chinuri colegului de celula timp de 2 ani. Ce alegi?

1 la mana, cam dificil sa ajung inchisa acolo...sunt valkyrie...daca chiar reusesc sa ma las prinsa, ma scapa Odin rapid...2 la mana, sa fim seriosi...il am ca superior pe Odin...eu duc razboinicii in Valhalla...lasand la o parte faptul ca nu as sta atata intr-o celula si chinuita pe deasupra, nu cred ca as avea probleme cand mi se face propunerea asta sa-i masacrez pe cei care propun si sa plec cu tot cu colegul de celula afara din acel loc.

19. Intr-o zi te suna cineva si iti spune ca stie cel mai groaznic secret al tau. Daca nu-i dai ce si cat vrea va spune tuturor. Daca s-ar afla, acel secret ar distruge tot ce ai cladit, ai pierde totul. Ce vei face in continuare?

O, nu...sa se afle ca am niste ritualuri gen Sheldon din The big bang theory? O, vai, asta sigur ar distruge tot...

P.S. Sa mearga la Clawd, Levi, Camytzi si Anda.

Noapte

2010-11-03T04:01:00.000+02:00

"Ai facut doua greseli Harald...prima e ca sabia e prea grea...si apoi, lupti ca un viking..." (semi traducere corecta din filmul "Arn - Riket vid vägens slut").

Inlocuiti "sabia" cu "ideile" si adaugati melodia aceasta

si o sa aveti noaptea mea...

Scuturi pe pereti---Daos club

2010-11-01T14:49:00.000+02:00

Pe principiul "eu tot ultima aflu chestii" (nu se aplica mereu, doar mai des), saptamana trecuta (e luni deja) am ajuns si eu in Club Daos. Am trecut de mai multe ori pe langa el, admiram usa de lemn cu manerele de fier cu forme frumoase si cam atat. Niciodata nu am avut timp sa intru.

Vineri insa, in timpul unei discutii cu un amic, a fost mentionat si clubul. Mi s-a parut interesant locul, mai ales ca ideea ce s-a format era ca e club cu muzica rock, mult lemn si spatiu mare...lucruri minunate din punctul meu de vedere.

Cum nici nu ma simteam prea bine, in urma discutiei cu amicul respectiv am decis sa mergem seara pana acolo. Pe la ora 9 intram pe usa iar primul lucru observat e ca se afla la nivelul solului. Stiu, suna ciudat, dar eu imi imaginam ca trebuie sa cobor la subsol, avand in vedere cate localuri sunt in Timisoara prin subsolurile cladirilor. Deci, nivelul solului, +1 punct.

Aspect...aici recunosc ca de cum am intrat in sala ma asteptam sa vad ceva razboinici la mese...Scuturi pe pereti, lemn masiv din abundenta, busteni pe pereti, iluminat redus, caramida. Cum am o afinitate pentru locurile cu mult lemn, mi-a placut din prima. Plus ca scuturile imi aminteau de cele vazute la Dac Fest, anul acesta.

Spatiu....mult spatiu...si nu simt ca imi sufla cineva in ceafa. Stiu, cand mergi in localuri trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca nu ai atata loc ca acasa, dar eu am o problema cu spatiul personal: vreau sa fie mare. Bine, in ajutorul pastrarii acestui spatiu mare vine si mobilierul, care e din lemn masiv si pozitionat in asa fel incat sa nu fie nevoie sa te iei in brate cu cei de la masa vecina.

Aerul...ei bine, aerul e respirabil, chiar si cand sunt toate mesele pline. Stiu ca se datoreaza si marimii si inaltimii incaperii, nu doar ventilatiei, dar nu conteaza. Nu ma sufoc cu fum dupa o ora si nu sunt nevoita sa plec cum am patit in multe alte locuri. Am eu o relatie mai speciala cu aerul, dar faptul ca nu e perdea de fum (bine, aici nu intra momentele cand sunt concerte si e sala arhiplina) a fost apreciat si de alte persoane.

Muzica...predominant rock...concerte rock, folk, D'n'B, indie, punk si alte genuri...sincera sa fiu, cand am fost eu acolo era seara rock, adica exact pe gustul meu.

Preturi si personal...preturi mici, dar sincera sa fiu nu mai tin minte decat ca 9 lei sunt 40 ml vodka Absolut cu o cola si 3.8 lei e un ceai...cat despre servire...ei bine, daca ceri un ceai dureaza vreo 10 minute, nu jumatate de ora si in general orice ceri ajunge rapid pe masa in fata ta...chiar si un cocktail inventat ad-hoc, pentru ca in seara aia eram om cu nevoi speciale :D. Asa ca da, puteti spune ce probleme aveti si sa se gaseasca sau inventeze o bautura pentru voi. Oamenii care lucreaza acolo sunt foarte sociabili... stiu, "asa trebuie sa fie"...ei bine, nu musai...am fost in foarte multe locuri unde am fost servita in cel mai acru mod posibil, lucru ce aici nu se intampla.

Concluzia trasa dupa 2 vizite a fost ca devine rapid localul meu preferat. Aspectele pozitive nu le-am observat doar eu, ci si alti prieteni care dupa prima vizita acolo au spus ca vor reveni.

Mai multe informatii, orar, adresa si poze (pe langa cele din acest post), gasiti pe pagina de Facebook.

Piele si margele

2010-10-23T15:43:00.000+03:00

Avand in vedere faptul ca in ultimul timp mi-am prelungit un pic vacanta din cauza unor evenimente neprevazute si la master inca nu a inceput munca pentru proiecte (munca efectiva, ca temele le avem deja), m-am gandit sa imi fac niste medalioane, bratari, ceva lucruri bune de purtat care sa implice piele si margele. Am vrut sa incerc si eu sa lucrez la asa ceva, sa vad cum e sa incerci sa ascunzi cat mai bine firele ca rezultatul final sa arate cum mi-am imaginat.

Cam asa ceva a iesit...

Experiment cu iz de Stockholm

2010-10-08T18:21:00.000+03:00

Am eu un obicei mai ciudat cand citesc despre tot felul de campanii pe bloguri si cam cu cititul raman. De data asta insa, dupa ce am citit la Chinezu despre experimentul pus la cale de catre KLM si dupa ce am vazut preturile de pe site-ul lor, m-am hotarat sa scriu si eu.

Adica, serios vorbind acum, plimbare la Stockholm cu preturi incepand de la 169 euro? Si in cadrul experimentului ar trebui sa povestesc de ce as merge acolo? Vai, dar cum sa aleg eu doar cateva motive ca sa nu lungesc postul asta pe cateva pagini? Fie, voi incerca.

Primul motiv: E in Suedia. Uitati-va un pic peste graficul asta. E de ajuns. Mai sunt si alte topuri unde Suedia se situeaza in primele 10 tari ale lumii ca nivel de trai sau economie, plus ca este considerata cea mai buna tara in care sa traiasca femeile.

Al doilea motiv: Anul acesta Stockholm a fost capitala verde a Europei. As vrea sa prind eu anul cand va fi capitala verde a Europei un oras din Romania, dar ma tem ca pana atunci voi fi doar o biata fosila.

Al treilea motiv: Stockholm arata cam asa

Al patrulea motiv: Metroul din Stockholm arata asa

Al cincilea motiv: In Stockholm se intampla asa ceva

Al saselea motiv (dar nu cel din urma): Afinitatea mea de cand eram mica pentru vikingi, tarile scandinave, mentalitatea oamenilor din acele locuri si nivelul lor de trai.

Cu alte cuvinte, sprijin ideea experimentului online mai ales ca e vorba sa scriem despre locuri ce merita vizitate.

Un Ozzy mai irish

2010-10-05T13:33:00.000+03:00

Aseara am ascultat la un prieten pentru prima data noul album al lui Ozzy Osbourne. Nu sunt eu mare fana Ozzy, dar albumul asta imi place. Mai ales melodia "Let it die" e numai buna pentru mers cu autocarul, facut curat sau alte lucruri ce implica un ritm sustinut.

Si cum nu eram noi daca nu combinam stilurile, alternam ozzy cu irish music. A iesit un fel de salata de boeuf, dar tare faina. Va las si pe voi sa ascultati cateva melodii din playlist-ul de aseara, poate le gasiti si voi o intrebuintare.

Sa umble mortul!

2010-10-04T12:08:00.001+03:00

In ultima saptamana a avut loc un eveniment trist in familie si cum inca traim in Romania, nu ajungea evenimentul in sine, unii romani gandindu-se sa faca ce stiu ei mai bine: sa taxeze.

Ideea era ca trebuia adusa persoana decedata de la Constanta la Orastie. "Intuitia de ardelean" a unor persoane (conform unor studii, exista aceasta intuitie, mai ales cand vine vorba de bani si de folosirea lor) a facut sa porneasca de aici cu masina speciala. Tariful era de 1 leu /km, din motive de distanta mare (dus-intors= 1310 km), plus faptul ca oricum era necaz mare.

De la Constanta s-a anuntat ca trebuie platite 650 lei. Bun. S-a plecat la drum cu vreo 1500 lei , pe principiul "sa fie".

La Constanta au aflat ca pentru a ajunge la morga ca sa ridice corpul neinsufletit trebuie sa intre cu masina in curte. Taxa de intrare pe poarta 15 lei. De carat sicriul pe brate nu se pune problema, iar fara tras masina la usa nu prea vad cum ar fi putut fi pus in masina. Doar daca umbla mortul.

Autopsia a costat in jur de 450 lei, conform chitantei. Platit in total 850 lei, diferenta fiind "pentru deranj". Nu am inteles exprimarea, cert e ca au imbracat si asezat persoana decedata in scriu.

Daca ar fi fost luata masina speciala de acolo, tariful ar fi fost de 4 lei/km. Cu alte cuvinte de 4 ori mai mult desi e aceeasi distanta. Ca sa nu mai zic ca transportul pe o distanta de 25 de km sau mai mica avea tarif fix de 200 lei. Transporti 2 km sau 25 la fel platesti.

Pe langa acestea au mai si disparut bani de-ai decedatului impreuna cu verigheta. Acum eu nu stiu cum sa va zic, dar mie ultima faza mi se pare de-o nesimtire crunta. Vrei sa furi? Du-te si fura mere, dar nu verigheta unei persoane decedate. Si ne mai miram ca ne catalogheaza strainii ca hoti.

Oi fi eu prea ardeleanca, dar nu o sa dau prea curand pe la mare.

Dac Fest 2010-ziua 2

2010-09-25T22:32:00.001+03:00

Avand in vedere faptul ca ieri am avut treaba si am ratat cu gratie prima zi a festivalului, azi am recuperat. Cu alte cuvinte, la ora 10 jumate eram in drum spre festival.

Primele ore au fost acaparate cu succes de intrecerea intre Aparatorii Cetatilor – Trofeul „Sica de Aur”. Cu alte cuvinte am asistat la probele de: aruncarea sulitei, tras cu arcul, aruncarea bolovanului, trasul frânghiei, aruncarea ciomagului, taierea busteanului, bratul de fier.

La probe am ras copios, parte din cauza prezentatorului, parte din cauza concurentilor care au reusit sa binedispuna publicul. Public care nu a ramas dator si ba ii incuraja, ba le dadea indicatii in timpul probelor.

Dupa terminarea intrecerilor, terminare pe care noi am prins-o doar auditiv, ca eram in cautare de mancare, a inceput partea cea mai placuta pentru mine si unul din lucrurile pe care le asteptam cu nerabdare: trasul cu arcul. Practica minunata avand in vedere informatiile primite si sfaturile de la membrii echipei nationale de tir cu arcul.

Dupa ce am tras cu arcul si am aruncat cu sulita, cu cea din urma gratios in pamant, am ajuns si la prezentarea dacilor, cu obiceiuri, echipament de lupta si istoric, moment precedat de muzica buna.

Dupa prezentare a inceput simularea conflictului armat dintre daci si romani. Lupta serioasa avand in vedere ca s-au luptat, au incendiat lucruri si in final unii s-au ales cu cateva rani.

Finalul nu l-am prins pentru ca am avut lucruri de rezolvat in Orastie, dar detaliile si pozele le voi avea maine.

Concluzii: pentru o prima editie, organizarea a fost fara probleme, tot timpul m-am simtit implicata in ceva, chiar si in momentele in care doar stateam si mancam (cumva tot auzeam ceva interesant, ceva informatii interesante), activitatiile au fost faine (cineva tot iti dadea un sfat despre cum sa tragi cu arcul sau cum sa arunci eficient sulita), prezentarea dacilor si romanilor precum si lupta dintre cele doua tabere au facut ca ziua de azi sa fie una foarte reusita.

Si acum poze. (dupa ce primesc si restul pozelor voi anunta unde pot fi vazute)

Dac Fest cu arcasi vikingi

2010-09-24T13:53:00.002+03:00

Asa cum anunta si Brylu aici, astazi incepe prima editie Dac Fest, "Sub semnul lupului", la Costesti (Costestiul din Hunedoara, de la cetatile dacice). De fapt a cam inceput azi dimineata in Orastie, momentan evenimentele continuand sus, aproape de cetati.

Azi am reusit sa ratez cu eleganta procesiunile din oras, dar am reusit sa ajung exact la timp pentru a vedea cele doua tabere (dacii si romanii) cum iau pozitiile de lupta....si lupta propriu-zisa (poze si filmulet diseara).

Daca vreti sa faceti miscare in aer liber, in loc frumos langa padure (tras cu arcul, aruncarea sulitei, duel cu sabia etc.), sa participati la ateliere de olarit sau de fierarie, sau sa asistati la "Intrecerea intre aparatorii cetatilor" (Probe: Aruncarea sulitei; Arcasul dac; Aruncarea bolovanului; Trasul frânghiei; Aruncarea ciomagului; Taierea busteanului; Bratul de Fier), atunci aruncati o privire asupra programului si refaceti un pic agenda pentru acest weekend.

Se anunta a fi un festival fara mici si bere, dar cu vin, traditii, intreceri si voie buna.

P.S. Daca nu reusiti nicicum sa ajungeti, atunci "tineti pumnii" ca vreau sa particip la trasul cu arcul si cum sunt valkyrie obisnuita mai bine cu barda, am emotii :D.

Leapsa cu bloguri disparute

2010-09-23T14:34:00.000+03:00

Acum cateva zile m-am trezit noaptea speriata din somn in urma unui vis pe care nu l-am prea inteles. Visasem ca Richie imi povestea ca el inchide blogul, ca renunta la el. Tin minte din vis partea in care imi spunea acest lucru in fata la Garaj Pink Freud, apoi partea in care eu plangeam acasa pentru ca nu mai gaseam a doua zi blogul pe net.

Stiu ca e ciudat visul, dar cumva mintea mea a facut legatura intre blogul lui Richie pe care il citisem in acea seara si un film vazut in aceeasi zi unde aparea ideea inchiderii unui magazin din anumite motive. Probabil partea cu plansul in vis a aparut ca urmare a faptului ca blogul lui Richie a fost primul pe care l-am citit si continua sa fie primul pe care il citesc dimineata.

Asa ca m-am gandit sa fac din acest vis o leapsa.

Care este blogul (daca sunt mai multe, spuneti despre fiecare) de care v-ar parea tare rau in caz ca nu ar mai fi (probleme tehnice, decizia bloggerului care il are, sau alte motive) si ce ati face in acest caz? Ultima intrebare in cazul in care ati vrea sa mai gasiti stiri de genul acela de la acea persoana.

Sa mearga la Richie, Clawd, Horia, Iulian si Camytzi.

Colectarea selectiva

2010-09-20T14:25:00.000+03:00

Ieri discutam cu mama despre protectia mediului si niste norme aplicabile in acea zona. Dupa cateva ore de discutii, cautari de documente si citit articole am ajuns iar la concluzia la care tot ajung de cativa ani: avem o problema mare cu deseurile si daca o tinem tot asa ajungem ca in Wall-e, cu munti de gunoaie si mari avalanse de acelasi tip.

La noi colectarea selectiva a deseurilor se face la gramada. Da, stiu ca nu suna bine, dar e adevarat.

Acum un an eram in tren, aproape de un pod peste Mures. Avand in vedere faptul ca eram singura in compartiment si imi uitasem cartea acasa, nu aveam altceva de facut decat sa ascult muzica si sa ma uit pe geam. In momentul in care am trecut peste Mures am incremenit: de-o parte si de alta a podului, cat era raul de lat, pe distante de sute de metri erau numai PET-uri. Nici macar prezenta de spirit sa fac poza n-am mai avut-o. Am reusit dupa ce am trecut de pod sa sun pe cineva sa anunte pe cineva la directia apelor.

Cam asa se face colectarea selectiva la noi in unele locuri. In altele, cum am patit in Timisoara, se face cam asa: dupa ce o perioada in cartier au fost containere mari, fiecare cu rolul sau bine definit (carton, PET-uri, hartie, aluminiu, sticla), acum au ramas containere mici langa fiecare bloc. Containere care pot fi umplute dupa cum vrea fiecare, nefiind etichete cu specificatii anume pentru fiecare container. Daca eu ajung prima si un container e gol pot sa-l umplu cu ce vreau. Nici nu e de mirare ca in final ajung cartoanele la un loc cu sticlele sau cu lubenita.

Si uite asa, colectarea selectiva ori nu se face, ori are ca finalitate raurile.

Mi-am amintit imaginea fostelor containere din cartier si a raului plin de sticle dupa ce am citit postul tomatei. Stiu ca e concurs, dar cu cat informatiile legate de colectarea selectiva ajung la mai multi oameni, cu atat mai bine. Si daca mai castiga si tomata, si mai bine :D.

Oricum, mai multe informatii legate de colectarea selectiva gasiti aici- ColecteazaSelectiv Daca tot facem marea curatenie o data cu Let's do it romania, macar sa mai dobandim un obicei bun.

Promovare ca la DOMO...

2010-09-14T17:47:00.000+03:00

...rar mai gasesti.

Zilele trecute am ajuns cu o prietena la un magazin DOMO. Cuvant cheie: frigider. Pana la finalul vizitei cuvantul cheie s-a schimbat brusc si iremediabil.

Am studiat noi frigiderele prezente in incapere o perioada buna de timp, pana am decretat ca fiind viitorul ei frigider, prietena mea trebuie sa decida singura. Asa ca am plecat spre sectiunea cu laptop-uri si camere foto.

Nici nu fac bine doi pasi cand zaresc pe un perete, frumos agatate mascotele magazinelor DOMO: cainele DO si pisica MO. Ma uit la ele, zic ca nu vad bine. Ma mai uit o data...la fel.

Erau doua tipuri de mascote: micute, la 8 lei si mari, cu punga tot la 8 lei.

Intreb care e diferenta, vanzatoarele se uita la mine, eu decid ca vreau mascota mare cu punga. Mi se ofera doua exemplare, cainele si pisica. Ma uit la caine, simpatic, pufos...ma uit la pisica...mno, aici probleme. Avea ochii in asa fel asezati incat unul privea estul si celalalt vestul.

Cer explicatii, daca toate pisicile sunt asa si apare momentul caderii bombei:
- Normal ca asa sunt toate, ca noi suntem oligofreni.
- Cum?! Poftim?! (Ma uitam la vanzatoare ca la piramida.)
- Pai da, ca asta e imaginea pe care o sugeram cumparatorului, ca suntem oligofreni, noi nu suntem normali.

Serios? Nu zau...Cum v-ati dat seama? Pai cu asa parere a oamenilor care lucreaza acolo nici nu ma mir ca mi s-a schimbat brusc cuvantul zilei din frigider in oligofren....

Si asa va ramane o perioada...

Octombrie...

2010-09-08T21:21:00.001+03:00

Niciodata nu mi-au placut plimbarile pe camp...mereu gaseam o amintire care sa ma faca sa fug...si mereu nu ajungeam destul de departe...

Vara asta am facut din nou o plimbare pe un camp. Mai mult fortata de imprejurari, dar tot plimbare pe camp s-a numit. A fost crunta si minunata in acelasi timp: cer albastru, asa cum doar toamna vezi, verdeata, desi e septembrie, flori...

Pentru prima data nu am vrut sa fug. Pentru prima data plimbarea m-a facut sa realizez un lucru: am ajuns sa inteleg melodia aceasta. Nu partea ei trista, ci doar partea in care cunosti un om ca ploaia de octombrie. Si te face sa te simti bine.

"Inceputul si sfarsitul" meets Area 51 in a book

2010-08-10T20:47:00.000+03:00

Acum cateva saptamani, in vacanta fiind, am intrat intr-o librarie mica cu gandul sa vad ce carti au mai aparut. Nu-mi facusem sperante ca voi da peste cine stie ce minuni, dar surpriza a aparut: multe carti din colectia thriller&mystery de la Editura Humanitas.

Fiind familiarizata cu stilul acelor carti, am cumparat inca una: "Biblioteca mortilor", de Glenn Cooper.

Daca sunteti cinefili impatimiti, probabil ati vazut filmele din ultimii ani care trateaza tot felul de conspiratii si legende, sau cel putin ati auzit despre ele: Knowing, Numb3rs, Profetiile omului molie, The gathering sau filme ce trateaza subiectul Ariei 51.

Ei bine, cartea asta le combina pe toate si mai adauga ceva pe margine, devenind in final un roman politist, Sf pe alocuri daca ne gandim la unele parti, cu un pic de teorie a conspiratiei.

Povestea incepe in 3 ani, pe 3 planuri:

-- in 2009 cand un bancher primeste o carte postala pe care apare o data si un sicriu desenat. Persoana in cauza moare exact in ziua specificata pe felicitare.
-- in 1947, cand Churchill este incredintat cu discutiile cu americanii legate de un secret ce a iesit la iveala recent si de care doar americanii se pot ocupa, englezii fiind ocupati cu reconstructia tarii.
-- in 782, cand un baietel considerat analfabet da semne ca stie mai multe decat ar trebui, cand incepe sa insire pe zapada nume si date.

Totul incepe cu moartea bancherului David Swisher in mai 2009. Este ucis pe strada de un jefuitor. Nimic nu ar fi dat de banuit ca nu este decat un jaf, daca nu ar fi existat cartea postala primita recent.

Dupa el, mai apar cateva cazuri de oameni ce mor dupa ce primesc felicitari asemanatoare. Niciun indiciu nu poate lega mortile intre ele si in afara de acele felicitari, nu exista niciun indiciu care sa ateste ca cei decedati se cunosteau intre ei, sau ca mortile lor nu erau altceva decat coincidente.

Agentul FBI Will Piper este chemat sa investigheze cazurile impreuna cu agenta Nancy Lipinski, frustrarea acestora crescand in momentul in care descopera ca ucigasul alege victimele la intamplare, fiind foarte dificil astfel sa creeze un profil psihologic al acestuia si sa-l prinda.

Pe de alta parte este prezentata viata unui fost coleg de facultate a lui Will, Mark Shackelton. Acesta este un mic geniu al calculatoarelor, cu probleme de adaptare sociala, care lucreaza in Aria 51.

Acest al doilea personaj este elementul cheie al romanului, deciziile si actiunile sale ducand la rezultate problematice atat pentru el insusi cat si pentru Will sau sefii sai. Tot romanul este guvernat de nume si numere, catacombe sub o manastire si decizia luata de americani de a organiza Aria 51 pentru a ascunde secretul din acea manastire.

Nu o sa gasiti extraterestrii aici, in schimb veti gasi credinte ale secolului al 8-lea, veti gasi credinte ale unui agent FBI din zilele noastre si ale unui expert in calculatoare, impatimit al jocurilor de noroc, hacker si devenit un fel de calaret al apocalipsei.

House MD de Romania

2010-08-09T17:04:00.001+03:00

Ca sistemul sanitar e la pamant se stie. Ca medicii pleaca din tara e un fapt cunoscut de asemenea. Ca toata lumea se agita pentru asta inteleg.

Dar ce ne facem cu medicii trecuti de 50 de ani, plictisiti de domeniul in care profeseaza? Medicii de familie care sunt obisnuiti cu aceiasi pacienti, cu bolile acestora si care in momentul in care apare ceva nou trateaza omul de 20 de ani asa cum a invatat din bolile celui de 70 de ani?

Exemplu, patit recent.

Dureri de cap, mai exact frunte aproape in fiecare zi. Banuiam eu ca din cauza geamurilor deschise in casa am facut o sinuzita frumoasa, dar m-am dus dupa vreo saptamana la medic sa aflu exact.
Ajung la medic, spun simptome, mi se confirma faptul ca "da, se pare ca e sinuzita", mi se dau ceva antibiotice si go home ca iti revii in cateva zile. Daca nu trece, atunci fuga la control ca ai probleme cu ochii.

Buun.

Dupa inca o saptamana de la tratament, durerea devenise mai rea. Sun medicul de familie, ii spun ca sinuzita nu a trecut, ca inca nu e bine. Mi se spune ca "daca citesti pe net si te uiti la House MD o sa visezi ca ai tot felul de boli, asa ca du-te si fa control la ochi, ca de fapt acolo e problema". Ok. Zis si facut. Azi m-am prezentat la control oftalmologic.

Acum urmeaza moment de "surprize, surprize". Mi se face controlul, se mai face inca unul, ca hai sa fim siguri, dupa care sunt intrebata de tratamentul primit pentru sinuzita. Spun medicamentele la care primesc intrebarea: "pai si de-alea n-ai primit?" Nu. "Pai ochii tai n-au nimic, totul e in regula si nimic nu justifica durerea de cap decat faptul ca inca n-ai scapat de sinuzita. Si trebuia sa primesti si medicamentele alea, ca altfel duci sinuzita pe picioare inca jumatate de an."

Minunat. Cu alte cuvinte sunt la al doilea tratament pentru aceeasi boala, care culmea, isi fac efectul deja dupa a doua tura de pastile.

La cum reusesc eu sa fiu pusa sa iau cate doua tratamente pentru aceeasi boala incep sa cred ca mai bine pun oftalmologul in locul medicului de familie si urmaresc House MD in continuare, ca citesc mai bine semnele bolii.

Another one bites the...tree

2010-08-09T00:28:00.000+03:00

Vacanta asta a fost plina de necunoscut...perioade linistite si apoi momente de adrenalina cat pentru doua luni...

Se pare ca tot mai des am parte de momente agitate legate de sosele si soferi...cat mai diversi, cat mai grabiti.
Acum doua zile, mergeam in masina cu tata (aka soferul) inspre satul bunicilor mei. Locatie: aproximativ 9 km est de Orastie, cum mergi inspre Sibiu, pe un vestit drum european al-carui-nume-nu-va-fi-rostit.

Reguli de circulatie noi:

--soferii care pana acum circulau regulamentar pe cele doua benzi, de acum incolo vor circula cu o roata pe carosabil si alta in sant . Motiv: sa existe loc pe mijlocul drumului pentru soferii care au urgente.

--soferii vor oferi o mai mare atentie la depasiri sau viteza de mers. Motiv: unii soferi isi taie unghiile la volan sau se dau cu fond de ten (in primul caz era vorba de un barbat , in al doilea de o femeie...intamplare reala).

--pietonii vor avea grija pe unde circula si pe ce culoare a semaforului traverseaza. Motiv: zebra pentru unii soferi e doar semn decorativ, trotuarul e pista, iar culoarea rosu la semafor pentru ei este doar explicatie orientativa pentru: redu un pic viteza.

--soferii vor avea grija la bagajele aflate pe masina soferilor din fata lor; in caz de ploaie cu biciclete, trebuie sa stei cum s-o intampine. Motiv: unii chiar nu stiu sa faca bagaje, chit ca sunt plasate in sau pe masina si zboara la o viteza mai mare de 70 km/h.

Dupa accidentul din zilele trecute cand un sofer, baiat de politician s-a gandit sa joace bowling cu niste oameni care asistau la un concurs cu motociclete, stau si ma intreb ce alte reguli mai apar...

Cu toate intamplarile astea si cu exploziile solare anuntate pentru anii urmatori care vor afecta si masinile, ma bucur ca mi-am pastrat bicicleta.

Oameni gri....

2010-08-03T14:51:00.000+03:00

Pentru prima data dupa multa vreme, ma ridic si plec...Nu dau nicio explicatie, desi ma intrebi pentru a suta oara ce s-a intamplat.

Nimic.

Tocmai asta e problema. Nu s-a intamplat nimic nou. Aceeasi scuza, aceeasi schimbare a vocii, aceeasi miscare a ochilor, aceeasi fata fals trista...
Am auzit iar refrenul "Nu trebuia sa faci asta". Ar fi trebuit sa intelegi de mult ca nu am facut pentru ca trebuie, ci pentru ca am vrut. Diferenta e acolo, chiar daca refuzi iar sa o vezi. Putine sunt lucrurile in viata mea pe care le fac pentru ca trebuie, mai ales cand e vorba de oamenii din jurul meu.

"Trebuie" nu are ce cauta aici. Daca ar avea un loc langa mine, atunci poate ar fi trebuit sa raman. Poate ar fi trebuit sa ma uit in alta parte cand apareau minciunile. Cunoastem de mici povestea fetitei care l-a luat in brate pe nu. De cativa ani stim si partea cealalta: yes man. Nu ne place. Preferam gri-ul. Mijlocul. Locul ala confortabil unde putem minti si pe unii si pe ceilalti, convinsi ca o facem pentru binele lor.

Niciodata nu am putut sa invat pe de rost comentariile literale in liceu. Faceam eu altele. Cu toate astea, pot recita ce urmeaza sa spui. Imi umbla in vene scuzele. Partea proasta e ca stiu metoda care le scoate de acolo. E greu sa incerci sa te prefaci ca habar n-ai de toate lucrurile ce ti se spun, toate aiurelile pe care incearca celalalt sa ti le vanda. Iti vine in fiecare secunda sa te dai de gol. Si totusi n-o faci....zambesti, stiind ca celalalt nu poate citi ganduri si pleci.

Nu iti plac oamenii gri. Cel putin nu in momentul asta. La ei pana si apa e colorata de la natura. In momentul asta ai un acces de sinestezie. Auzi cuvintele si in locul lor vezi culori...ce se tranforma mereu in gri...

Brand new day...another city...

2010-07-29T23:25:00.003+03:00

Sibiu, 2010, vara...

vreme frumoasa- vreme urata...
capitala bunelor maniere- locuri fara "multumesc"
plimbari pe strazi, poze, terase, locuri noi...
povesti cu oameni dragi...

fuga de Timisoara...

cautat racoare- gasit caldura...
cautat locuri fara oameni- intalnit oameni noi...
cautat desene- aflat legende...
cautat liniste- gasit muzica...
cautat diversitate- dat peste asemanari...

cautat soim...

...gasit papagal in tei, pe ploaie...

BZZZZZ...

2010-06-28T22:44:00.000+03:00

Stiti momentul acela cand dai drumul la televizor ca sa vezi meciul si auzi BZZZZZ?

Ei bine, dupa cateva secunde iti dai seama ca nu sunt vuvuzelele...e doar geamul deschis si vecina a uitat iar mancarea pe pervaz....

Mustele acopera vuvuzelele....

Daca as fi ramas acolo...

2010-06-27T03:40:00.001+03:00

Era cald in autocar. Ceilalti cantau, dormeau sau se jucau carti. Soferul tocmai evitase un accident. Ne-am oprit la o rascruce de drumuri, la un restaurant sa mancam. Am ocupat instant 3 sferturi din local. Paharele erau murdare, dar ciorba a fost buna si tacamurile curate. Incepuse sa ploua si sotul profesoarei ma cauta sa imi spuna niste indicatii primite prin telefon.

Imi amintesc aceea ploaie, localul si rascrucea si acum. Le vad in fata ochilor si ma gandesc cat de putine rascruci mi-au ramas intiparite in memorie. Toate in zone diferite ale tarii si fiecare avand legata de ea alte sentimente. Stateam pe margine si priveam in zare. Ma gandeam cum ar fi sa raman acolo. In ce directie as porni, pe care dintre drumuri? Eram obosita de la ultimele plimbari si de la zarva cu tinutul orarului. Vroiam sa ma plimb pe camp. Vedeam intinderea verde si simteam nevoia sa ma pierd in ea.

S-a auzit vocea unei profesoare si in cateva minute priveam campul de la geamul autocarului, ascultand Anathema in casti. Stiam ca mai avem un drum de 2 zile si ca oboseala va fi prea mare ca sa retin orice detaliu. Stiam ca probabil unele orase se vor pierde in timp si ca altele vor aparea in vise. Simteam faptul ca acea rascruce va fi legata mereu de orasul unde voi ajunge prima data. Nu pentru ca era primul oras in care poposim...motivul pentru care simteam asta nu-l mai stiu.

Seara am ajuns in oras. Nu stiam exact unde trebuie sa ajungem, asa ca ne-am invartit ceva pe strazi pana am primit niste indicatii de la un localnic. Am ajuns pe intuneric la liceu. Ne-am pus bagajele in camerele internatului si am iesit in curte. Am descoperit o pizzerie in apropiere si am petrecut cateva ore acolo, apoi ne-am intors la povesti si "adevar si provocare".

In curte se renova o cladire...sau poate atunci se construia...nu-mi aduc aminte. Stiu doar ca am vrut sa merg acolo si n-am reusit. Erau incuiate toate usile. Asa ca am stat in curte. Ma simteam bine, imi placea aerul de acolo. Dimineata m-am trezit inainte sa sune alarma. Parca ma grabeam sa mai vad ceva din acel oras. Sa mai descopar un detaliu pe care sa-l tin minte.Dar nu mai stiu exact care fragment e legat de care zona, care cladire e legata de care oras, care strada de care pasi.

In excursia aceea era sa raman de vreo 2 ori in urma, dupa ce am fost trimisa dupa alti colegi. Imi amintesc inca vorbele spuse atunci, detalii care ar fi trebuit sa dispara de mult timp. Un singur lucru nu stiu: cum ar fi fost sa mai stau acolo un pic?

La roata voinicii mei !

2010-06-21T17:06:00.000+03:00

Daca tot au aparut in ultimii ani o sumedenie de filme ce prevestesc sfarsitul lumii ("2012", "The day after tomorrow", "Core" etc.), plus documentare care trateaza subiectul calendarelor ce prevestesc sfarsitul lumii in decembrie 2012, acum e randul cercetatorilor de la NASA sa vina cu o alta varianta a dezastrului.

Voila: furtuni solare, distrugerea sistemelor de comunicatie etc.

Suna cunoscut? Cam asa incepe si filmul 2012. Ei bine, daca asa se va intampla nu ne ramane decat sa producem curent electric prin metode de genul

sau

Exista cineva care doreste sa slabeasca in timp ce produce curent electric pentru a putea citi o carte? Sau poate are vreun hamster doritor de miscare...

Hai cu lopata....

2010-06-15T19:06:00.000+03:00

Daca tot am joi examen si invatatul merge greu din cauza caldurii, am citit posturi vechi de pe bloguri. Un post mi-a atras atentia si m-a facut sa imi aduc aminte cum eram eu in trecut.

Eram genul de copil care invata: pentru ca vroia, pentru ca "trebuia", nici eu nu mai stiu exact de ce. Ma jucam cu copiii afara, dar dupa ce erau temele gata si era curat in sertarul de la birou (ceva gaura neagra unde mi-era frica sa ma uit nu cumva sa dispar).

Am crescut cu un bunic militar si mama la fel (nu ca profesie ci ca formare). Auzeam de atatea ori cuvintele spuse, mai in gluma, mai in serios "ordinele nu se discuta, se executa" incat emblema mea devenise intrebarea "de ce sa fac aia?"

Devenisem de la cativa ani o negociatoare apriga in familie si dadeam argumente atat de bune si rationale incat ajungeam de multe ori sa castig discutia desi greseam crunt. Ajunsesem la un moment dat sa cred si eu ceea ce spuneam. Nici acum nu am probleme de negociere, doar ca de multe ori aleg sa evit discutiile, pentru ca observ din timp ca tind sa devina inutile.

La sclaoa nu eram multumita decat cand stiam materia bine. Nu conta ca nota era 8. De multe ori stiam materia mai bine decat cei cu nota 10. Eram privita ca o ciudatenie mai ales la orele de limba romana, unde faceam zilnic ture pana la DEX, pentru ca imi era neclar sensul unui cuvant. Ajunsesem sa citesc carti sau sa desenez pe furis in ora pentru ca stiam materia de la inceputul anului, de cand ma pregateam pentru olimpiada.

Mergeam cu inca doi colegi intr-un barulet la subsolul unei cladiri ca sa facem probleme de fizica si apoi printre niste ramasite de blocuri ca sa citim poezii si alte cele.

Niciodata n-am simtit nevoia sa merg noaptea in parc sa ma imbat sau sa fug de acasa ca asa "e misto". Niciodata nu mi s-a parut un sacrificiu mare sa invat, chiar daca nu luam nota maxima, pentru ca asta vroiau parintii. Nu mi se parea un act de rebeliune inteligent sa ma cert cu ei.

Regula importanta in armata: nu te certi cu aliatul. (noi ca tara suntem exemplul perfect a ce poate pati cineva care face asta)

Parintii si bunicii erau aliatii. Niciodata nu m-am putut baza mai mult pe o prietena decat pe ei. Niciodata nu a fost cineva langa mine constant asa cum au fost ei. Poate asta e si un motiv pentru care dureaza ceva timp pana cineva imi castiga increderea. Pana acum, ei au fost singurii care nu mi-au inselat-o niciodata.

Un amic mi-a spus acum cativa ani un lucru pe care nu cred ca il uit cat traiesc: "in viata asta, pe primul loc esti tu, apoi parintii, bunicii si abia apoi te gandesti cine urmeaza. O persoana trece pe al doilea loc sau primul loc abia cand e sange din sangele tau sau detine acelasi nume ca si tine."

E un lucru foarte logic si daca ar gandi si altii asa nu ar fi sinucideri pentru ca x a fost parasit de y. Perfect, a fost, a trecut, viata e doar a ta. In viata asta imprevizibila sa te trezesti la 18 ani cu depresii si impresii ca veci pururi nu o sa fie bine nu prea e bine. Ai timp destul mai incolo sa-ti faci probleme.

Astea mi s-au parut intotdeauna cele mai tampite motive, pe acelasi loc cu cele de genul: "am luat 4 la matematica, copil in clasa a 6-a, ma sinucid ca ai mei vor doar 10". Parintii ar trebui sa-si invete copiii ca viata e bunul cel mai de pret si ca mereu ar trebui sa aiba un sprijin in ei, nu sa-i vada ca niste dusmani. dar poate e doar parerea mea, dupa ani de zile in care am auzit-o si simtit-o.

Eu am mai invatat cate ceva despre viata cand am ajuns la facultate. M-am trezit dintr-o data singura, plecata dintr-un loc unde aveam mereu lume in jurul meu acasa, cu facturi de platit, mancare de facut, haine de spalat, facultate unde sa merg si altele. Si nu era nimeni acolo pe care sa rog sa le faca in locul meu. Si momentul in care mi-am adus aminte de amicul acela a venit de mai multe ori. De fiecare data cand aveam o problema si ajungeam s-o consider "vitala" imi aduceam aminte de ce mi-a zis el.

Si de fiecare data timpul i-a dat dreptate.

Poate n-am avut aventurile vietii mele in copilarie, dar nu pot spune ca nu stiu ce inseamna Craciunul, sau o masa in familie sau un cadou primit fara motiv anume. Nu am fugit de acasa, dar am la 23 de ani mai multe decat au altii la 50. Si asta fara sa imi da viata peste cap chinuindu-ma sa le obtin.

Dam cu banul la incredere?

2010-06-05T02:14:00.001+03:00

Am citit doua postari, cea a lui Dan si cea a Alexandrei si mi-am dat seama ca eu sunt undeva la mijloc. Sunt de parere ca amandoi au dreptate, in felul lor si ca de multe ori gandesc la fel ca ei. Doar ca nu disting mereu situatiile exact.

Nu stiu daca "prezumtia de nevinovatie" aplicata oamenilor noi pe care ii cunosc apare mereu rapid sau ma indrept catre ei cu teama. Poate ca incerc pe undeva sa impac ambele tabere. De multe ori cand cunosc pe cineva, am tendinta sa proiectez asupra sa anumite asteptari, nu intotdeauna pozitive, bazate pe situatiile intalnite in trecut.

Imi dau seama de lucrul asta si apare in acel moment cealalta latura, cea care incearca sa fie optimista si sa priveasca totul din perspectiva celui care nu a patit nimic rau niciodata. Cel care considera ca oamenii pot fi asa cum ii vezi tu.

Atunci incepe totul. Incepe teama, debusolarea. Nu cunosti cealalta persoana, bine, nu stii de ce e in stare, stii cate lucruri ai patit in trecut si totusi incerci sa gandesti pozitiv, sa te gandesti ca poate de data asta va fi altfel. Si sa fim sinceri, de cate ori e altfel? De foarte putine ori. Uneori de fix atatea ori cat sa nu-ti pierzi increderea complet. De destule ori incat sa te poti ridica mereu dupa infrangeri si sa te intorci la starea zambitoare avuta cu cateva momente inainte.

Nu consider ca listele de messenger reflecta increderea pe care o acord persoanelor. Nu acord aceeasi incredere persoanelor cu care vorbesc doar pe messenger si celor cu care relationez in viata reala. Pe messenger se pot afla in aceeasi lista. Nu lista ma face sa acord sau nu incredere, asa cum nici situatiile neplacute din viata reala nu ma fac sa tai si sa spanzur in liste.

Nu stiu daca e bine sau nu sa ai incredere in oameni. Nu stiu daca poti intotdeauna sa ai, sau daca poti s-o repari dupa ce a fost stricata. Nu stiu daca poate cineva sa spuna exact ce e bine. Consider ca fiecare persoana te face sa te simti altfel. In final ceea ce conteaza e felul in care te simti tu cand esti in preajma acelei persoane. De acolo pleaca totul.

*sursa poza

ROGVAIV

2010-06-03T23:33:00.001+03:00

Daca tot e seara, vreme urata, examen peste cateva ore, mi-a venit o idee de leapsa. O leapsa ROGVAIV.

O leapsa la care trebuie prezentate poze, fiecare cu elementul central de culoare corespunzatoare celor ce formeaza ROGVAIV-ul.

ROSU

ORANJ

GALBEN

VERDE

ALBASTRU

INDIGO

VIOLET

Sa mearga mai departe la Tomata, Clawd, Dora si Ana...evident poate s-o ia cine mai doreste....

LATER EDIT: din cauza problemelor lui Clawd cauzate de culori, fac o exceptie si il rog sa povesteasca o faza amuzanta cauzata de starea lui de discromat :P

Le-a ramas demnitatea !?

2010-06-01T00:57:00.000+03:00

In seara aceasta un prieten a spus ceva ce m-a intristat. A zarit la ora 23, in ploaie, o doamna de aproximativ 40 de ani, care arata respectabil, incercand sa vanda sosete.

Comentariile nu au intarziat. Altcineva si-a adus aminte ca a zarit la o cantina un barbat la costum ce manca resturi de inghetata...resturi de inghetata lasate de studenti dupa intalnirea de miercuri seara cu Marga.

Acum doua saptamani, eram in zona Salii Olimpia. Mai exact treceam liniile de tramvai, indreptandu-ma spre Novatim. In intersectie, printre masini, un domn in varsta (60-70 ani), imbracat ingrijit, la camasa si pantaloni de stofa, incaltat cu slapi, cersea. Fata lui exprima deznadejdea de a trai ultimii ani in Romania.

Deznadejdea aceea de a auzi zilnic la televizor cum cei aflati la putere abia asteapta sa mori, ca sa isi poata cumpara masini din banii pe care tu ii dai pe o paine si 2 rosii.

Argumentele pe care le tot aduc "alesii natiunii" par mai mult incercari de a ne face sa ne para rau ca avem parinti, bunici si unii copii. Bunicii sunt de vina ca mai traiesc, parintii ca inca vor sa munceasca, noi pentru ca vrem sa traim decent.

In contextul asta, nu stiu daca mai poate fi numita demnitate licarirea ce o vezi in ochii oamenilor ce au muncit zeci de ani si ajung la batranete sa cerseasca sau sa vanda lucruri in ploaie. E doar o fata morgana numita speranta ca apuca ziua de maine.

*sursa poza

Cercetatorii britanici

2010-05-28T15:21:00.013+03:00

Majoritatea oamenilor cand aud ca a mai fost efctuat un studiu important pentru omenire, tind sa afiseze un zambet sarcastic si sa spuna "iar cercetatorii britanici?" Acestia au reusit sa dobandeasca o reputatie de cercetatori care studiaza uneori cele mai inutile si ciudate fapte din lume, cum ar fi:

"Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că femeile inteligente au parte de sex de calitate."

"Cercetătorii britanici încep 2010 în forţă: Punctul G este un mit."

"Ultimul studiu efectuat de un institut de cercetare din Marea Britanie arată că, în fiecare an, 855.000 de telefoane mobile sunt pierdute în… toalete. "

"Cercetătorii britanici au calculat „cifra fericirii”, sau cati bani ne-ar trebui sa trecem de la o stare de fericire la alta. "

"Cercetătorii britanici au demonstrat pentru prima dată că oamenii pot muri "de inimă rea" din cauza stresului intens."

"Potrivit studiului unor cercetători britanici, sexul poate fi nociv pentru reclame."

"Barbatii scunzi sunt soti ideali, sustin cercetatorii britanici."

Toate aceste lucruri merita destul de putin mii de lire pentru a fi studiate, mai ales ca unele lucruri nu sunt general valabile.

Cum tot se spune ca romanii sunt inventivi, asteptam cu interes studii romanesti asemanatoare, pe urmatoarele domenii:

--agricole "de cate ori pe zi le plac romanilor gainile"

--ecologice "sacosele folosite de pensionari la piata dauneaza mediului"

--psihologice "traiul in Romania dauneaza grav sanatatii mentale"

--gastronomice "patrunjelul este des folosit la realizarea ciorbelor"

--economice "plata taxelor scade banii primiti ca salariu"

--sociale "daca esti ultimul la o coada de 50 oameni vei ajunge mai tarziu la ghiseu"

--sociale 2 "anuntul ca se ia apa calda apare la cateva ore dupa intreruperea furnizarii ei"

--culturale "pitipoancele nu citesc Kafka"

--culturale 2 "mall-urile sunt muzee de "

Asta ca macar sa stim unde merg banii pe care ii platim ca impozite si taxe.

Azi nu...

2010-05-28T10:19:00.001+03:00

Azi nu mai vreau nori. Dupa noaptea trecuta in care eram gata sa incep sa invat pe balcon la lumina fulgerelor, nu mai vreau decat soare. Poate ploua, dar cu soare. Fara fulgere, fara vant, fara cer cenusiu.

M-am saturat de peisaje demne de filme apocaliptice sau post-apocaliptice. E inca primavara. Vreau sa vad doare verdeata, ca si-asa e destul de gri orasul.

Imi place racoarea, dar ploaia in cantitati prea mari ma deprima. N-as putea niciodata sa locuiesc in tari ca India, unde cateva luni doar ploua. Pot rezista cu zapada si frig peste masura, dar acolo macar peisajul e alb.

Combinatia sesiune plus ploaie nu e buna deloc....

Later edit: sa transformam aceasta in leapsa: ce fenomene meteorologice nu va plac?
Sa mearga la cine vrea sa dea detalii...sa inceapa Camytzi si Richie

*sursa poza

Cum sa NU faci o socata

2010-05-25T12:39:00.001+03:00

Daca tot vine vara, si florile infloresc, pasarile ciripesc si soarele incalzeste, unii se gandesc cu jind la momentul in care vor bea socata. Bautura romaneasca ce a aparut in locul unde zana florilor s-a intalnit cu printul lamaie, s-au tavalit prin sfecla de zahar si au adormit la soare.

Cu alte cuvinte, iei un borcan de sticla (musai de sticla si preferabil de 10 litri), pui apa, flori de soc, lamaie, zahar, amesteci si lasi pa balcon/ in curte/ la fereastra, intr-un loc unde e soare (trebuie caldura si lumina, dar inca nu a fost testata metoda punerii borcanului la neon langa un calorifer cald).

Ei bine, intr-un an de gratie..., vara, cu cateva zile inainte de ziua lui de nastere, tata a decretat ca e timpul pentru socata. Eu evident aveam ochii cat cepele si un zambet cat jumatate de fata (stiam ca o sa imi fie rau dupa 2 litri de socata bauta intr-o ora, dar nu mai conta). Ii simteam gustul, aia visam, aia pictam...

Se prepara socata conform retetei si se pune pe balcon. In fiecare seara se lua borcanul, se aducea in bucatarie si se amesteca socata. Buun...

De ziua lui, tata se gandeste sa repete procedeul. Mama, ca o chimista adevarata ce e si mare manuitoare de substante periculoase, ne avertizase sa amestecam solutia dupa ce borcanul era in siguranta (nume de cod--CHIUVETA).

Evident ca noi stiam mai bine. Si pune tata borcanul pe masa, apuca vartos lingura de lemn si in vreo 10 secunde fundul borcanului nu mai era si toti cei 10 litri cu socata se imprastiau pe mocheta. Eu si tata eram mirati tare: nu ne dadeam seama in primele secunde unde a disparut licoarea magica. Am mentionat ca era ziua lui de nastere? Si ca mocheta era recent cumparata?

Ei bine, nimeni n-a comentat nimic in ziua aia (ce sa mai comentam ca eram ocupati cu curatatul picioarelor, ca la cat zahar era pe mocheta atrageam insectele mai ceva decat atrege mierea ursul), a doua zi tata a auzit ceva (nu mai tin minte ce, eu fiind ocupata sa gasesc alt borcan pentru socata) si s-a cumparat mocheta noua.

Socata- aduce mochete noi in casa din 200x vara

al 6-lea

2010-05-24T15:36:00.000+03:00

De cand ma stiu, am avut un al 6-lea simt dezvoltat intr-un mod aparte, ciudat. In ultimii ani insa, a reusit sa se faca tot mai mult auzit.

De fiecare data cand imi doream ceva cu ardoare, mi se trezea vocea interioara care spunea ca oricat as dori, nu e bun pentru mine. Evident ca ratiunea, prin calcule si argumente zicea mereu invers, asa ca sfarseam de multe ori incercand sa fac acel lucru, sau sa-l obtin.

De fiecare data se intampla ceva si totul se darama in cateva minute. E frustrant pe moment si abia dupa ceva timp realizez cat de rau ar fi putut fi pentru mine daca obtineam acel lucru.

Cele doua teorii "liberul arbitru" si "destinul" la mine se incurca in mod straniu. La fiecare cumpana in viata sau problema grava de rezolvat, la mine nu a mai fost partea de liber arbitru. De fiecare data am avut sentimentul ca ceva ma facea sa decid in acel mod si ca de fiecare data am ales cea mai buna cale.

Desi lucrul acesta poate fi interpretat ca liber arbitru, ca doar eu am fost cea care a ales. Doar ca mereu ajungeam sa simt ca nu as fi avut cum sa aleg cealalta cale. Ajungeam la sentimentul ca cealalta cale insemna caderea mea, panta care ducea doar spre probleme si nenorociri.

De cand ma uit si la serialul "Lie to me", imi dau seama ca de multe ori am citit oamenii inainte sa-si dea arama pe fata. Nu stiu daca le-am citit gesturile, sau al 6-lea simt m-a facut sa fiu mai atenta. Mai stiu cateva persoane la fel si suntem inrudite. Nu e bine intotdeauna...ajungi uneori sa fii cu garda sus indiferent de caz si chiar si cand nu trebuie. Zici ca e bine, ca te aperi de dezamagiri, dar ajungi de multe ori sa fii dezamagit tocmai de faptul ca ai fost prea precaut.

Oamenii oricum nu se schimba in esenta. Mai schimba ceva pe ici pe colo, dar in final, ceea ce ii defineste iese la suprafata. Problema e daca ceea ce ai prevazut tu chiar apare si daca a meritat sa fii in garda in tot acel timp.

P.S. postul asta a fost inspirat de "Lie to me"

Iar se agita?

2010-05-21T21:22:00.001+03:00

Am citit articolul acesta, am ascultat si stirile si concluzia evidenta care apare dupa ce auzi ce frumos s-au sesizat mai marii tarii si ce ofensati s-au simtit e urmatoarea:

---in toata istoria romanilor am avut domnitori care au tradat tara cand a fost vorba de interesul lor si cand au fost domnitori buni ori i-au tradat boierii, ori au fost ucisi. (Ma mir ca au scapat Carol I si Ferdinand...dar na, ei nu erau romani)

Evident ca actualii guvernanti sar de fund in sus cand aud ca FMI-ul ii demasca...situatia in care e Romania se datoreaza proiectelor care mai de care mai fantasmagorice, mai lipsite de realitate, facute doar pentru a apara oamenii din umbra.

Agitatie mare ca se fac greve peste greve, proteste peste proteste...e si normal...in momentul in care nu creezi locuri de munca, stai numai si te plangi ca situatia e dificila dar tai tot de la cei care au putin si ignori sugestiile de bun simt ale unora nu te mira ca ai parte de lucruri de genul asta, ai parte de emigrari in masa si ai parte de haos.

In India, la alegeri exista o rubrica speciala...la noi echivalentul este anularea votului, sau a nestampilarea niciunui candidat...Acolo, daca aceasta anulare a votului sau eventual, lipsa stampilei atinge un anumit procent in toata tara, se considera ca niciun candidat nu e demn de incredere si se anuleaza alegerile.

La noi probabil aceasta varianta ar fi considerata un sacrilegiu.

Povestea unor spaghetti

2010-05-18T16:30:00.000+03:00

Spaghetti care au devenit faimoase dupa ce s-au lasat cumparate pentru sectiunea de publicitate de la Studentfest 2010.

Bogdan Cristea, in cadrul unui workshop de publicitate neconventionala a venit cu ideea de a face "marshmallow challenge": se iau 20 bete spaghetti, o marshmallow, scotch si sfoara, se amesteca de catre 4 oameni si ar trebui (acest "ar" este pur optional) sa rezulte o structura inalta, de sine statatoare (important aspect) care sa poata sustine in varf acea marshmallow.

Am avut 18 minute la dispozitie, ne-am stricat si refacut structura de cateva ori, in final ni s-a spus ca avem voie doar s-o ancoram si legatul cu scotch de podea nu e ancorare, asa ca a trebuit sa improvizam la greu la partea de baza stabila.

S-au rupt spaghetti, a curs sange, au cazut capete, ne-am lipit membrele cu scotch de eram un fel de "omul de tinichea varianta banda adeziva", am aflat cu 2 minute inainte de final ca trebuie refacuta baza, cu 30 secunde inainte am atasat ultima parte cu marshmallow in varf si am inceput sa ne rugam sa nu se incline mai tare decat turnul din Pisa.

In final turnul a fost stabil (daca nu respira nimeni langa el), a aratat ca o salcie batuta de vant (in ton cu vremea din Timisoara din acel moment), dar a fost structura castigatoare.

Niste poze si cu celelalte constructii

Daca vreti sa aflati mai multe despre provocarea asta intrati pe site-ul marshmallowchallenge, sau vizionati acest videoclip TED.

STUDENTFEST--Publicitate

2010-05-15T02:12:00.000+03:00

Ca in fiecare an, daca e luna mai e STUDENTFEST...
Cel mai mare festival studentesc din estul Europei, cel mai mare din tara, cel mai frumos, cel mai interesant, CEL MAI CEL :D...

Daca anul trecut am participat ca voluntar la organizarea lui, anul acesta am fost tinuta de-o parte de niste probleme de sanatate si legate de facultate (proiecte, referate etc.).

De stat am stat de-o parte cat a fost nevoie, dar azi am impus embargo la orice altceva si am mers la sectiunea de publicitate, conferinta cu tema "Branding personal" tinuta de Nicolae Naumof...locatie: "Scartz".

Atmosfera placuta, informatii interesante prezentate intr-un mod atractiv, stare de spirit a participantilor pur studenteasca (intrebari, discutii, glume, rasete) si cateva ore care au trecut de parca nici n-au fost.

Maine e ziua mare dedicata publicitatii...azi a fost doar incalzirea...
Program dupa cum urmeaza:

10:00 – 13:00 – SPOOFSTOCK – proiectie spoof-uri IQads + WORKSHOP cu Costin Radu (SCARTZ)

13:00 – 15:00 – WORKSHOP PUBLICITATE NECONVENȚIONALĂ ADoriginal cu Bogdan Cristea (SCARTZ)

15:00 – 17:00 – DEZBATERE “Cat dai pe un BlogJob?”(SCARTZ) (na, aici e cu vuiet ca se anunta discutie cu Ovi, Nebuloasa si Trender)

17:00 – 19:00 – WORKSHOP CREARE DE BRAND „De la ‘Escu la Esca” (SCARTZ)

19:00 – 21:00 – PUBLICITATE SENZORIALĂ “NeSimtiti in Publicitate?” (SCARTZ)

Va astept acolo, mai ales ca se anunta vreme urata pentru iesit la iarba verde si numai buna pentru discutii interesante, dezbateri, mediu prietenos si inca ceva din partea casei :).

Playlist rock de noapte

2010-05-06T03:51:00.001+03:00

Post cu pisici in calduri...

2010-05-04T16:20:00.001+03:00

Eu sunt o mare iubitoare de caini si uneori imi plac si pisicile de la bunici. In numar magic de...3 (surprinzator, stiu): Charlie Chaplin, Pusica, Buflea. Buflea este mama celor doua animalute nazdravane.

Nazdravane in zilele bune, ca in alea rele sunt gasca teribila a supereroilor combinata cu armata rosie si F.B.I.: se catara pe vie si de acolo in varful acoperisului, dorm in flori, pe crengi, pe caine, pe unde apuca, se transforma in Tarzan cand vad o perdea, fugaresc soareci, fluturi, bondari si alte lighioane, mai altoiesc un pic cainele (care e ditamai dulaul descendent de lup din padure) si altele.

Te apuca pandaliile cand ii vezi cu cata pofta se joaca, se tavalesc si miauna. Daca nu esti iubitor de pisici (ca mine) ai o singura solutie: pleci din curte. Daca nu faci asta ajungi fara voia ta sa le smotocesti, sa le fugaresti, sa te lasi fugarit (se mai intampla) si sa le faci sute de poze. Deh, o pisica poate dormi doar in vreo 1000 de feluri si toate trebuie memorate pe card.

Na bun. Acum cateva saptamani am cunoscut si eu o vedeta din online, pe numele ei miorlaiesc, Alya.
Nu prea stiam eu cum s-o iau prin invaluire, cum sa ma port cu ea, dat fiind lucrurile mentionate anterior. Ne studiam reciproc, m-a mirosit (reciproca nu s-a produs decat involuntar cand m-am trezit cu o coada pe langa fata...incercam s-o mut de pe un scaun) si la un moment dat a considerat ca trebuie marcat teritoriul, aka piciorul meu.

Asa ca si-a lua avant, a sarit si 'tui bipu ei de viata (s-a speriat si ea de strigat) s-a infipt voiniceste cu ghearele in coapsele mele. Teritoriu testat, pus X pentru atestare documentara, confirmat calitatea si altele.

Asta a fost perioada calma.

Perioada agitata s-a soldat cu calduri. La ea. Caldurile ei fata de mine. Cum apaream in peisaj uita de toti masculii din casa (n-are motani dar are masculi...patasti, nu poti avea de toate). Incepea sa se frece de mine (mai ceva decat ma pisiceam eu pe langa tata cand vroiam un Rotring cu tus negru pentru desen), mieuna (sa stie toti ca sunt "luata"...de ea, fireste) si lua pozitia de atac (atacul putin probabil al meu): cap pe podea, fund sus si coada la o parte.

No, acum eu am inteles ca e in calduri, dar sa faci asta cand apare o tipa prin jur e cam ciudat. Nu stiu ce pisici de feromoni eman eu, dar din spusele stapanilor, asta se intampla mai mult cand eram eu acolo. Si la o intensitate mai mare.

Macar am aflat ca daca ii zic sa stea jos ia pozitia "de baza"...oare cu cate tipe functioneaza la fel?

Praf de stele...

2010-05-04T04:18:00.003+03:00

Prima data am aflat de melodia asta de la un amic. Tocmai trecuse printr-o experienta care lasa rani adanci. Si eu am ramas cu rani pentru ca fusesem intr-o oarecare masura martor la ce s-a intamplat.

Intr-o zi am auzit la el melodia asta. M-a facut sa zambesc. Mi-am dat seama cat de adevarate sunt uneori versurile astea. Cand o aud imi aduc aminte de cerul senin din acea zi din Unirii, invariabil.

Dupa acel moment, urmatoarea data cand am ascultat-o a fost la scurt timp dupa ce nu a mai fost bunicul meu. Mare lucru nu spun referitor la asta si si cei care stiu, oricum stiu doar franturi.

Acum am dat shuffle la winamp. A cantat iar si mi-am adus aminte de toate momentele acelea. Nici acum nu stiu raspunsul la unele intrebari din cantec. Incerc atat cat pot sa le aflu, macar partial. Uneori nu trec nici macar de primul sentiment.

Am in schimb sute de amintiri legate de intrebarile despre trecut. Imi amintesc fiecare lucru in culori, cu sunete, cu oameni, cu locuri. Imi amintesc unde eram si ce faceam cand am auzit vestile, care e primul lucru pe care mi l-am spus atunci, cum am reactionat.

Poate nu am reactionat ok, dar in final am reusit sa trec peste si sa ajut si altii sa faca acelasi lucru.
Acum o ascult iar si imi dau seama ca seara si noaptea asta au fost mai frumoase decat cele din trecut. Nu stiu de ce, poate pentru ca am invatat sa spun lucrurile pe care le cred in momentul in care simt nevoia. Am invatat sa nu mai las totul sa treaca pe langa mine pentru ca nimeni n-o sa le spuna in locul meu.

Am avut in seara asta alaturi oameni care in momentele acelea din trecut nu erau. Nu stiu daca e bine sau rau. Stiu doar ca am invatat sa mai primesc o stea cadou in fiecare seara. Fara ca o cer, fara sa am nevoie de ea. O primesc si imi dau seama abia dupa ca aveam nevoie de ea. Si zambesc.

Am primit in noaptea asta stele si de la cei care nu sunt langa mine si de la cei care imi sunt alaturi. Le-am primit la fel pe toate: mici, mari, frumoase, cu defecte, ascunse pe dupa copaci...Toate sunt ale mele si imi amintesc de ce inca privesc cerul noaptea cand sunt singura.

Acum pot sa adun praful de stele de pe haine...L-am primit de la soimii mei :).

L.E. pentru cei care nu stiu cine sunt soimii

Too small...

2010-05-03T13:32:00.001+03:00

"They say that we're dreaming too big
I say this town's too small"

Vechea problema: too little or too small....Orice ai spune, orice subiect ai aborda, in final tot la asta se ajunge...la marime...

Vrei sa mananci salata? Minunat: rosiile sunt prea mici, castravetele prea scurt, uleiul prea putin.

Vrei sa stergi praful? Superb: tocmai constati ca Pronto-ul e pe terminate (prea putin).
Te-ai gandit sa faci si tu sa pleci in cruciada impotriva gandacilor pentru ca s-a facut dezinsectie la subsol si eu plecat toti la etajele superioare? Ei bine, spray-ul e prea putin si gandacii prea mari.

In dulcele stil romanesc, orice ai trebuie expus intr-o lumina cat mai favorabila: e cel/cea mai mare.

Ti-ai cumparat Logan? Are cel mai mare portbagaj (nu conteaza ca abia incap 2 valize acolo).
Ai o Dacie 1310? Perfect. Poti cara cu ea cei mai mari saci de cartofi si trece ca vantul si ca gandul pe brazdele de pe camp (desi uneori si melcul merge mai repede).
Ai prietena noua? E minunata, mirobolanta, mirifica si evident are cele mai lungi picioare si cei mai mari sani (nu conteaza ca picioarele trebuie masurate de la umeri si sanii sunt siliconati).
Ai prieten nou? Are cei mai mari pectorali si ...(parca mai era ceva)...
Esti mandrul posesor de Audi Q7? Fascinant. E cea mai cea masina care trece fara probleme prin toate gropile de pe asfalt (nevermind partea in care te enervezi pentru ca e mai mult hibrid de oras decat masina de teren si orice groapa o poate zgaria in cel mai sadic mod).
Ai fost la restaurant? Tocmai ai mancat cel mai mare snitel vienez care s-a vazut pe fata pamantului (nu conteaza ca era pe farfuria tipului de la masa vecina).

Exemplele pot continua in aproape orice domeniu al vietii (daca ti-ai facut analizele tocmai s-a observat ca ai cel mai sanatos si mult sange (in ciuda faptului ca ai stat 3 ore acolo pana au scos din tine 10 ml). Oamenii au inceput sa foloseasca tot mai des problema "mine is bigger than yours", extrapoland-o la cele mai fanteziste domenii si transformand-o in cele mai interesante moduri.

Cel/cea mai mare a devenit: cel/cea mai tare, cel/cea mai incredibil/a, cel/cea mai incitant/a etc. Nu conteaza ca se da de multe ori cu bata in balta. Nu. Noi trebuie sa-i convingem pe apropiati ca suntem net superiori celorlalti. Povestile pescaresti si vanatoresti au coborat in orase si se aud la orice ora. Avem cele mai mari case, cei mai incredibili parteneri, cele mai bune note, cele mai multe specializari, cele mai amuzante bancuri...

Si atunci cum sa nu-ti fie mila cand auzi oameni laudandu-se ca "au cea mai tare casa pentru ca au cel mai mare si mai inteligent caine (desi e un pechinez si nu nimereste niciodata deschizatura din usa)?"

*sursa poza

Curatenie--modern times vs middle ages

2010-04-30T18:59:00.000+03:00

Daca tot a venit vara, m-am hotarat sa mai trag o curatenie generala, nu de alta, dar e vineri, persoanele cu care trebuia sa ma vad au aflat subit ca sunt chemati in alte parti si nici chef pentru referate si proiecte n-am.

Asa ca m-am gandit ca o redecorare a apartamentului, dulapurilor, baii si holului n-ar strica. Zis si facut. Am inceput cu planul de bataie: ce fac? Cum fac in asa fel incat sa fiu eficienta si sa salvez cat mai mult timp, sa fac miscare la modul hardcore si sa ma si distrez?

1--spalatul hainelor

In loc de clasica combinatie masina de spalat+spalat cu mana am ales varianta Evul mediu: CADA. Este mai mare decat masina de spalat asa ca scurtezi un pic timpul, plus ca poti sa speli "cromatic": intai albastru, pe urma negru.
--poti folosi optiunea "centrifugare" pe mod salbatic: adica iei o bata si incepi sa invarti hainele cu ea. Cu ocazia asta scapi si de mersul la sala pe acea zi, lucrand toti muschii (bratele la invartit si picioarele si spatele pentru mentinerea echilibrului pe podeaua uda)

2--stersul prafului

Metoda "doua maini" ca la inceputurile in ale karatelor. Pana faci asta poti sa folosesti si un picior pentru stergerea parchetului cu pronto (atentie din nou la echilibru). Poti sa te simti Chuck Norris la inceputuri si sa zici ca de fapt praful s-a adunat ca sa te vada, nu pentru ca nu l-ai sters de cateva zile.

3--curatenia in dulapuri

Daca nu iti mai place asezarea hainelor din dulapuri, solutia e simpla: jap cu toate hainele pe podea si repunerea lor in ordinea dorita (sosetele preferabil perechi corespunzatoare din punct de vedere cromatic si al modelului).

4--aspiratul

Aici e mai interesant. Poti folosi aspiratorul sau, pentru efect de fitness, o perie care inmagazineaza scamele si alte deseuri intr-un compartiment special. Depinde cate calorii vrei sa arzi, sau pozitia in care iti place sa "periezi covorul": de la inaltime varianta "cocosatul de la Notre Dame", sau doar un pic deasupra podelei varianta "ceva animal care incepe cu litera c si se termina cu ă".

5--aranjatul cursurilor si cartilor

Asta deja e lux: tot ce e vechi in dulap in spate, tot ce e nou si iti foloseste in fata, cartile sortate pe categorii, autori, nationalitatile autorilor, subiecte sau ce mai vrei. Sau toate gramada la un loc, dar sa fie gramada ordonata.

Si ca orice curatenie, la sfarsit trebuie sa iti dai seama ca ai uitat sa faci una din aceste sectiuni.

*sursa poza

Masini vs. Avioane

2010-04-28T14:57:00.018+03:00

Ieri am dat peste o poezie care in copilarie imi placea tare mult: "Trei romante pentru mai tarziu--I. Romanta automobilului" de Ion Minulescu.

Probabil unii o stiti, e romanta unde se infoaie in pene un automobil ca in final sa i se dea cu tifla de catre aeroplan :P. (Cei care nu o stiti deja o puteti gasi aici ).

Vazand zilele trecute leapsa cu garajul de vis, unde toata lumea a prezentat masini, mi-am dat seama ca eu compar masinile cu avioanele sau elicopterele...E un "defect" dobandit de la bunicul meu, care imi povestea vrute si nevrute despre avioane, portanta, aerodinamica si lupte (traiasca strategia si tactica :P).

Sa incepem asadar...

Locul I--VOLVO vs F-22 RAPTOR

Motivatia:... Am pus doar un exemplu de Volvo, dar poate fi oricare dintre XC 60, 70, 80, 90 sau S60. Toate la mine sunt pe aceeasi treapta cu F-22. La partea de siguranta, unde Volvo sta foarte bine, avem aceste date in legatura cu F-22, unde sta si el bine.

Design:...sa fim seriosi...conform reclamei la salam (cam nelalocul ei) "eu asta visez, asta pictez"...ce mai, arata genial amandoua (din punctul meu de vedere, ca o neinitiata si viking ce sunt)

Cu alte cuvinte, Volvo si F-22 la mine sunt LOVEMARKS :D

Locul II--LAMBORGHINI DIABLO vs B-2 STEALTH BOMBER

Motivatie: Trebuie?

Au acelsai stil cubist, plus ca avionul e considerat nedetectabil (doar considerat, da?) iar Lamborghini-ul la cat e de rapid poti zice ca tot greu de vazut e pe sosea.

Nu luam in considerare preturile si disponibilitatea ca atunci o dam in chestii emo. Ne putem totusi imagina cum ar arata un un cocalar in amandoua...probabil Stealth-ul ar fi doborat pe motive de "securitate sonora nationala" iar Lamborghini-ul ar fi oprit prin furarea rotilor...si a portierelor...si a ce mai vrea muschiu' lui de cocalar ca doar baia trebuie redecorata o data la 5 luni...

Locul III-- SAAB 9-3 CONVERTIBLE vs F-18 HORNET

Motivatie: Iubirile mele din tinerete...Saab pt ca e de "acasa" si F-18 pentru ca aveam pe usa ditamai posterul cu el cand eram in liceu.

Cu Saab-ul as merge la mare si cu F-18 as merge la munte. Fiecare cu peisajul potrivit. La Saab vecinii probabil s-ar uita de parca vad o omleta, iar la F-18 cum se uitau batranii de la tara la primele trenuri.

Locul IV-- BMW INDIVIDUAL 6 CONVERTIBLE vs EUROFIGHTER EF-2000 TYPHOON

Motivatie: Sunt doua exemple de tehnica europeana aproape perfecta plus ca e interesant sa compari munca britanicilor cu a nemtilor...

Cum orice om "cu valoarea lui, valoarea lui" are ori Audi, ori BMW, probabil ar aparea un pic de probleme de personalitate cand ar vedea ca nu are bani pentru Eurofighter, ca doar dusmanii ar muri mai usor cu rachete.

Locul V-- VOLKSWAGEN BEETLE vs MD 500 E

Motivatie: Asta e alegere de fata, evident. Forma asemenatoare (mi s-a parut mai draguta varianta decapotabila la Beetle, dar varianta normala seamana la forma cu elicopterul).

Probabil astea doua le-as folosi pentru deplasare la Bucuresti: sunt mici, se "parcheaza" usor si nu creeaza ambuteiaje.

Daca eu compar masinile cu avioanele si elicopterele sa vedem ce comparatii fac urmatorii: Clawd, Camytzi, Anda, Ionut.

Poate compara mancarea cu apartamentele sau veiozele cu buretii de baie...

Viata de viking bestiala-viata mea

2010-04-17T15:33:00.002+03:00

Tebuie sa ma aliniez celor care deja au mentionat asta si sa spun tare ca "Viata mea e bestiala". Din toate punctele de vedere.

Am avut o copilarie fericita, nu mi-a lipsit niciodata nimic si am o familie minunata, formata din oameni incredibili, muncitori, veseli si mereu pusi pe glume: cei mai tari parinti cu care cred ca m-am certat in viata asta doar de vreo 2 ori si nici atunci la modul serios, dar care mi-a fost alaturi mereu cu un ajutor, o vorba buna sau cu o gluma, cu care pot sa ma uit la meciuri (tata), sa combin substante chimice fara sa faca buum (mama) si dupa toate astea sa ma considere cea mai minunata fiica, cei mai tari bunici (care din pacate nu mai sunt), cele mai tari bunicute (care fac niste cozonaci si sarmale de te lingi pe degete), cei mai tari unchi care locuiesc in cel mai tare oras de vacanta (Sibiu), cei mai tari nasi....etc etc.

Am avut cea mai frumoasa copilarie, fara griji, fara lipsuri, cu multa militarie, cu invatat mult la scoala, citit mult :D, invatat ce e onoarea, ce inseamna sa lasi de multe ori chestiile care iti plac tie si comoditatea pentru a face ce trebuie, invatat ce inseamna sa-i ajuti pe ceilalti fara sa-ti pese de greutati, doar ca sa vezi un zambet pe fata lor.

Am avut cei mai bestiali profi, din cls I si pana acum (lista probabil va continua), am avut si am cei mai faini colegi (colegi care la nevoie stau cu tine dupa operatii desi au de invatat pentru teza, colegi care iti cara bagajele sute de kilometri desi mai au si ei vreo 5 bagaje, colegi care te scot din probleme cand nu mai gasesti singura solutia).

Am stat in cel mai fain oras pentru copilarie (Orastie), oras linistit, de unde dimineata pe geam vedeam munti, dealuri, camp si unde daca mergeam 5 minute dadeam de un lac. Un oras unde fugeam de la ore si mergeam in Rock Cafe ca sa jucam biliard, sa bem vin fiert si sa facem probleme de fizica si de unde ne intorceam la liceu si profu stiind unde am fost ne facea o cafea.

Locuiesc in cel mai fain oras al tarii (Timisoara), orasul unde veneam in copilarie la bunici si mergeam aproape zilnic cu bunicu in Parcul Botanic, la Muzeul de Istorie sau in Unirii. Orasul cu cea mai verde piata din Europa (Piata Unirii), orasul cu foarte multe premiere (tramvai, iluminat elecrtic stradal, bere etc), orasul unde iesi pe strada, zambesti oamenilor si ei iti zambesc inapoi. Orasul unde nu iti faci mii de nervi daca il bati de la un capat la altul. E orasul unde, in ciuda poluarii si traficului, respir libertatea.

Viata mea e bestiala pentru ca sunt tanara, sanatoasa, am cei mai interesanti prieteni de toate specializarile, din toate zonele tarii, pe care daca ii sun noaptea la 2 ca ma plictisesc stau de povesti apoi inca 2 ore, prieteni cu care bat Timisoara la pas noaptea, fara sa ne fie frica de batai sau alte lucruri mai putin placute, prieteni cu care ma intalnesc in Unirii la un ceai si povestim pana dimineata.

Viata mea e bestiala pentru ca intalnesc mereu oameni noi si interesanti, oameni cu care discut vrute si nevrute, oameni de la care invat mereu lucruri noi.

Viata mea e bestiala pentru ca am grupuri de prieteni variate si speciale (OSUT, Bloggerii timisoreni) alaturi de care nu ma plictisesc niciodata si niciodata nu duc lipsa de rasete si glume.

Viata mea e bestiala pentru ca dimineata cand ma trezec nu vad doar blocuri in fata geamului, vad o gradina mare cu pomi inalti pana la geamurile mele si un stadion de fotbal mic si cochet.

Viata mea e bestiala pentru ca sunt viking si in fiecare zi vad cel putin un Volvo sau un Saab si stiu ca acea zi va fi extraordinara.

Viata mea e bestiala pentru ca vad avioane trecand deasupra orasului si imi imaginez ca bunicul meu zboara :), pentru ca am avut cel mai minunat bunic care s-a luat la tranta cu norii, vantul si inaltimile si a invins si a apucat sa imi povesteasca cum a facut asta.

Viata mea e bestiala pentru toti oamenii care fac parte din ea si pentru toate amintirile pe care le am si pe care le voi face incepand de azi :).

LATER EDIT: se aduna tot mai multe motive pentru care vietile unor oameni sunt bestiale...au povestit: Ovi, Creatza, Richie, Raka, Nico, Nebuloasa, Deme, Daniel Sima, TVdece si altii pe care inca nu am apucat sa-i citesc....sper sa se mareasca lista :D

Training, Feedback, get away...

2010-04-13T11:19:00.000+03:00

In ultima perioada am participat la mai multe training-uri si am observat cateva lucruri care nu prea aveau ce cauta acolo sau ar fi putut fi facute in alt mod asa incat sa existe un sentiment de multumire mai mare la participanti.

1- Partea introductiva

Cand e un singur training e ok sa se prezinte toti, sa spuna de ce participa si ce asteptari au. In momentul in care ai aproape in fiecare zi training in cadrul aceluiasi eveniment, e enervant. Cel mai ok ar fi ca trainerul sa primeasca o foaie cu participantii, fiecare sa aiba ecuson cu numele sau si sa se mentioneze doar asteptarile, in maxim 2 cuvinte. Am pierdut la un moment dat o ora doar cu prezentarile, asta dupa ce oricum eram satula de ele dupa cele anterioare.

2- Organizarea trainingului

Daca e un training ce se intinde pe 3-5 ore, atunci e bine sa fie o pauza de 10 minute la cel mult 90 de minute. Daca ma tii de planton pe scaun 3 ore si dup-aia zici ca daca nu era scris in program pauza la fiecare ora, tu te-ai gandit ca o facem dupa 3 ore, nu o sa am o fata prea zambareata. Nu pentru ca nu rezist sa fiu atenta multe ore la un anumit lucru, ci pentru lipsa de interes fata de confortul celorlalti.

3- Prezentarea informatiei

Aici e o parte care mie imi omoara neuroni pe capete in anumite cazuri. Daca stii ca ai un scris "de medic" (indescifrabil si mic), atunci ai doua variante:
- pui un voluntar sa scrie in locul tau
- folosesti cu incredere Power Point-ul
Daca mai si prezinti informatia la fel cum trece trenul Rapid printr-o gara de satuc, nu pot fi atenta si la descifrarea scrisului si la ascultarea lucrurilor pe care le spui, lucru ce duce inevitabil la intrebari de genu "A, pai nu asta trebuia sa facem?", puse de vreo 2 ori in aceeasi ora.

4-Informatii

Daca se prezinta informatii generale e ok, pentru introducere. Daca vrei totusi sa aduci ceva nou unui training, adu informatii din experienta ta de consumator, vizitator etc. Ma intereseaza lucruri noi pe care mi le poti spune despre un anumit lucru sau loc cu care efectiv ai avut legatura, poate voi putea utiliza informatiile la ce vreau eu sa fac. Daca vrei sa imi prezinti site-uri si sa ma pui sa citesc din ele, da-mi link-ul. O sa fac asta singura acasa, nu e nevoie sa pierdem o ora pentru asta.

Interviu cu legea din Romania

2010-04-07T12:39:00.001+03:00

Sa incepem interviul de azi printr-o scurta prezentare a celei care va raspunde la intrebari: este numita justitia din Romania, legea romana sau alte lucruri asemanatoare, are o vechime...ei bine, aici parerile sunt impartite..cert este ca are o vechime, a fost scrisa in asa fel incat sa poata fi ocolita frumos, este uneori aberanta, incalcita, inutila. Dar sa nu mai lungim suspansul si sa incepem.

-Buna ziua.
-Buna.

-V-am chemat astazi in fata cititorilor, deoarece ati dat dovada in ultimele zile de o judecata mai mult decat indoielnica.
-Ei, sa nu o numim asa. Este o judecata corecta, conform cu cele stipulate in codul penal si alte cateva scrieri.

-Bun. Consider ca este cazul sa amintesc acele situatii cu probleme.
-Foarte bine. Asa va fi mai simplu de aratat ca am procedat "ca la carte".

-Mda...Primul caz este al unui tanar care si-a batut iubita intr-un bloc, cu pumnii si picioarele, lovind-o cu capul de pereti ca in final sa o umple de sange. Toata fapta a fost inregistrata cu ajutorul camerelor de supraveghere din bloc. Acest tanar poate primi maxim 2 ani, in cel mai probabil caz doar o amenda, nefiind considerat pericol public conform legii. In al doilea caz, un batran a fost batut de catre un tanar deoarece trecea prea incet pe trecerea de pietoni cu nepoata sa. Batranul a decedat la scurt timp in urma unui infarct. Tanarul este cercetat pentru ultraj, cercetandu-se daca batranul a murit din cauza atacului de cord in urma bataii sau pentru ca era batran. Va rog sa comentati.
-Pai este foarte simplu. Toate deciziile si anchetele au aparut in urma consultarii mele de catre cei autorizati. Primul nu poate fi considerat pericol public, deoarece fapta a fost de natura personala, el atacandu-si doar iubita, nu oameni de pe strada. Al doilea caz...pai evident ca nu poate fi acuzat de mai mult. Omul era batran, putea face infarct in orice moment. Tanarul doar i-a "explicat" ca trebuie sa mearga mai repede pe trecere.

-Incredibila logica. Sa vad daca am inteles: daca cineva aproape isi baga in coma iubita printr-o bataie crunta, nu este pericol public. Este considerat astfel doar daca ataca mai multi oameni pe strada. Daca un tanar bate cu pumnii un batran pentru ca se deplasa prea incet cu nepoata pe trecerea de pietoni si ii provoaca acestuia un infarct, atunci este cercetat pentru ultraj si deranjarea linistii publice.
-Exact.

-Am si eu o intrebare: daca asa gandesc cei care va consulta, si implicit dumneavoastra, atunci de ce se mai plang oamenii ca multi romani pleaca din tara? Eu una as prefera sa merg altundeva decat sa fiu omorata pe strada de unul care "deranjeaza linistea publica"
-Dar este datoria ta stramoseasca sa locuiesti aici, sa ajuti la dezvoltarea tarii, sa te bucuri de frumusetea ei. Nu poti gandi in termeni atat de duri. Acestea sunt doar niste cazuri izolate si nesemnificative. Daca nu era presa, atunci nu afla lumea.

-Cu alte cuvinte este datoria mea sa fiu in pericol de a fi omorata sau batuta de cei care au parinti sus-pusi si pacat ca exista presa ca sa ma faca sa ma tem pentru siguranta mea.
-Ei, sa nu gandim chiar asa. Pericolul nu este atat de mare. Cat despre presa, isi cam baga nasul unde nu trebuie.

-Bine, am inteles. Cum imi sugerati sa gandesc in acest caz?
-Sa gandim ca dreptatea triumfa mereu.

-In ce conditii?
-....

-Inca o intrebare: cand va modernizati?
-Asta nu depinde de mine.
-Am inteles. Multumesc pentru raspunsuri.

Apel umanitar--URGENT

2010-03-19T12:49:00.000+02:00

De cateva zeci de minute pe Twitter circula o veste trista: Mile Carpenisan a facut septicemie, a fost operat si momentan este in coma la Spitalul Judetean din Timisoara.

Este nevoie de sange grupa A2, asa ca cei care pot sunt rugati sa doneze astazi, sau cel tarziu luni sange. De asemenea, cei care vor si pot sa doneze dar au alte grupe, pot face acest lucru si in contul sangelui donat sa ceara ca aceeasi cantitate de sange dar din grupa A2 sa fie folosite pentru ajutarea lui Mile.

Hai Timisoara sa demonstram inca o data ca nu dormim si ca putem contribui la salvarea unei vieti. Mile a ajutat la salvarea altor vieti. Acum e momentul sa fie si el ajutat.

Va rog sa va uitati la altceva

2010-03-18T17:56:00.004+02:00

Numai la mine nu. Vine vara in curand si tin sa avertizezi oamenii ca voi imbraca tricouri, fuste si rochii de vara. Ce m-a apucat sa scriu asa ceva? Simplu: acest articol, care trateaza in mod, sa zicem interesant, anumite lucruri. Un articol care starneste reactii, chiar daca unele nu foarte "ortodoxe".

Sa recapitulam. Eu, ca femeie de religie crestin ortodoxa ar trebui sa port fuste lungi (nu mulate), bluze fara decolteu si probabil sa nu fac altceva decat sa fiu mama si sotie iubitoare care spala, calca, face curat si nu da absolut niciodata, replica sotului daca face ceva gresit.

Bluzele cu decolteu lasa sa se vada "lucruri nepermise". Hm, eu stiam ca se numesc sani. Si de vreme ce cu ajutorul lor cresti copii sanatosi nu vad ce e nepermis in a accepta existenta lor in acel loc. Nu vad scris faptul ca si unii barbati poseda asa ceva. Poate acolo e permis.

Vara port tricouri, largi sau mulate, in functie de vremea de afara sau locul unde merg. Nu am cum sa-mi ascund sanii. Ei exista si pot sa ma imbrac si cu un sac de cartofi, ca tot se vad.

"E un mesaj în principal adresat băieţilor sau bărbaţilor, pentru că ei sunt cei care sunt atacaţi în fiecare zi cu astfel de lucruri. Pentru ei e cel mai greu!!! Pentru fete nu am multe de spus: Îmbracă-te în aşa fel încât să nu fii o pricină de poticnire pentru cei din jur. Probabil ai să spui: “Cine îl pune să se uite la mine?”. Nici nu ştii, ca fată , câte lupte se dau în mintea unui băiat când te vede îmbrăcată sumar."

Nu ma intereseaza, sincera sa fiu ce lupte se dau in capul lor, bietii "atacati" de astfel de imagini, de vreme ce un barbat mi-a atras atentia ca am sanii cam mari si induc barbatii in ispita, asa ca sa fac ceva in privinta asta. La replica mea "ma operez si ii micsorez, dar alaptezi tu copilul, cand o sa-l am, ca sa aiba sistem imunitar puternic?" a tacut malc si si-a vazut de ale lui.

Evident ca voi intreba "cine il pune sa se uite la mine?". E acelasi lucru pe care l-am intrebat si atunci cand un fost iubit imi zicea ca se uita la mine, nu la prietena lui. Problema e a lui si nu vreau sa dezbat aici problemele de cuplu ale altora. Nu oblig pe nimeni sa se uite la mine. Daca ei nu se pot abtine, aia deja nu mai tine de mine. Pot sa apar imbracata si ca un puscarias. Cineva tot se va uita.

"E FOARTE GREU să te abţii, iar tu ca fată nu poţi să simţi asta niciodată. Ai grijă cum te îmbraci!!!"

Ok, am inteles. E foarte greu. Si pentru mine multe lucruri sunt grele, dar nu ma apuc sa sustin inlaturarea si disparitia lor, doar ca sa fie viata mea mai usoara. Eu am grija cum ma imbrac, dar rog pe aceasta cale toti barbatii care imi ies in cale pe strada, sa se deplaseze ca racii. Am o afinitate pentru spatele barbatilor si e foarte greu sa nu cad in ispita cand ii privesc.

Spune nu pornografiei, "păstrează-ţi conştiinţa curată pentru viitorul tău partener de viaţă!!!"

Mda, n-ai voie sa te uiti la "lucruri necurate", dar pe de alta parte ai voie sa omori "dusmanii religiei tale". Nu? Parca asa ceva era scris si in Vechiul Testament. Ca ar fi trebuit sa se treaca deja peste mentalitatea asta si nu s-a trecut, e deja alta poveste. Hai sa facem jihad, dar sa ne acoperim femeile complet, daca se poate, nu cumva sa ne ispiteasca.

Sunt satula pana peste cap de "plangerile" barbatilor. Hai sa le facem pe alea sa nu ne ispiteasca, fiindca noi nu suntem in stare sa ne stapanim. Denota slabiciune si sincera sa fiu, faptul ca recunosti ca nu poti sa rezisti unei ispite, fie ea cat de mica, este demn de mila.

Hai sa facem un exercitiu de imaginatie: incercati intai sa fiti priviti jumatate de ora doar intr-o anumite parte a corpului, desi acest lucru va face nervosi, sa ascultati tot felul de propuneri indecente sau sa va treziti pipaiti pe strada, asta de-a lungul a mai multi ani. La inceput v-ar placea (sunteti barbati si va urmaresc femeile), dupa care v-ar scoate din sarite. Apoi va rog sa cititi cum cineva va invita sa nu mai beti bere, pentru ca induceti femeile in ispita si dupa aceea sa veniti cu idei de-astea stralucite.

El, ea ...si inca-un el

2010-03-18T02:55:00.003+02:00

Cristina a prezentat foarte frumos, scurt si la obiect problema amicei iubitului, Raka a punctat logic si structurat ca un informatician (asta e lauda :P) problema amicei iubitului din perspectiva iubitului, de data asta.

Ce a mai ramas? Simplu. Problema amicului iubitei. Probabil Raka o s-o prezinte din perspectiva iubitului, asa ca eu o prezint din partea iubitei.

Later edit: au mai scris Tomata, Sareadinbucate, Nebuloasa , iar Horia a avut o parere sub forma de comentariu

Vechimea
Eu am cativa amici (guys) foarte buni pe care ii cunosc de multi ani: pe unii de 8 ani, pe altii de 16. Ma inteleg foarte bine cu ei, cand ne vedem ne imbratisam, ne pupam pe obraji, lucruri care la noi denota faptul ca ne simtim ca niste verisori. Stam cu orele la povesti noaptea, desi a doua zi avem nevoie de vreo 3 cafele doar pentru a fi in stare normala de functionare.

Daca sunt probleme, atunci acesti cativa oameni ma ajuta sa le rezolv. Daca sunt dileme, atunci se fac conferinte si la ora 3 noaptea. Exista si momente cand se duc pastile la 12 noaptea in caz de raceala.

Aparitia iubitului in peisaj
Apare cineva in peisaj, automat apar si situatiile interesante. Iubitul este o persoana noua, de cele mai multe ori, asa ca primele "contacte" cu prietenii de gen masculin ai iubitei sunt tatonari usoare a terenului.

Scenarii posibile pentru "teatrul de razboi"
Sunt mai multe variante posibile pentru desfasurarea ostilitatilor:

-noul iubit observa repede ca acorzi atentie si altor masculi si incepe sa debiteze tot felul de comentarii malitioase. Nu este capabil sa inteleaga ca el a aparut in peisaj recent si ceilalti au ceva vechime la activ.

-noul iubit se face ca ii ignora pe ceilalti, pe motiv ca "are incredere in tine". La un moment dat, izbucneste si face o criza de gelozie de la un motiv de genu "de ce l-ai intrebat pe el de programul ala de care aveai nevoie urgent, desi eu eram atunci ocupat cu o sedinta si nu puteam fi deranjat?" Oare ce poti sa-i raspunzi la asa ceva?

-iubitul se comporta ciudat, cand se intalneste cu vreunul din ei devine gelos, are tendinte sa "marcheze teritoriul" tinandu-te agitat de mana, luandu-te in brate in mod excesiv si altele.

-iubitul incearca sa se imprieteneasca cu amicii tai, ca sa afle daca ai ceva mai multe sentimente decat ar fi legal, pentru ei.

-iubitul trece la atac si ameninta "ori eu, ori ei", sau la santaj emotional de genul "cu ei vorbesti mai mult decat cu mine, vrei sa ma indepartezi ca sa ai o relatie cu unul dintre ei etc."

De departe cea mai ciudata situatie pe care am intalnit-o eu a fost ca fostul iubit sa ma intrebe la jumatate de an dupa despartire, cu ocazia unei discutii, daca ma mai vad cu unul dintre amici, ce mai face, daca ii place de mine etc, toate pe un ton foarte acid. In acest caz, gelozia devine penibila.

Rezolvari ale "conflictelor armate"
Prima data, avand in vedere faptul ca iti este drag si iubitul si iti sunt dragi si amicii, vei incerca sa impaci si "leguminoasa si animalul/animalele". Nu vei reusi, evident. Poate doar in cazuri rare, dar cum barbatii sunt vanatori, pradatori, cuceritori din fire si alte calitati de genul asta, tot vor simti la un moment dat nevoia sa-si marcheze teritoriul, rezultand unele situatii incomode.

Iubitul fie va dori sa stie mereu ce ai vorbit cu prietenii, daca ii visezi noaptea, daca ai avut/ai vrea sa ai vreo aventura cu ei, fie isi va da singur (sau ajutat) seama ca prietenii raman prieteni si prin crizele de gelozie nu reuseste decat sa se indeparteze singur. Pentru ca prietenii, in cazul in care nu fac singuri prostii, vor ramane alaturi si dupa ce iubitul devine fostul. Asa ca cea mai buna metoda ramane comunicarea, rezolvarea dilemelor si problemelor inca "din frageda pruncie" a relatiei si tratarea fiecarei categorii conform statutului. Asta in cazul in care nu te trezesti dupa ceva timp si ani de prietenie ca il vrei pe un anumit prieten si nu pe actualul. Am auzit si astfel de cazuri, mai rar, ce-i drept, dar ele exista. In acest caz nu stiu sa ma pronunt, la mine prietenii ramanand doar la stadiul de prieteni, chiar si dupa 16 ani.

Dau cuvantul lui Raka, sa auzim si cealalta perspectiva.

Care 3 ceasuri rele? E o intreaga zi rea!

2010-03-16T15:02:00.000+02:00

Pentru cine a uitat, astazi e marti. Nu 13, ci 16.

Azi este o zi speciala pentru mine. Este abia ora 15 si deja motonia apartamentului meu a fost calcata in picioare de cateva evenimente minore. Sa le enumeram:

-stersul prafului este o metoda de tortura a inchizitiei, mai ales daca te mananca ceva sa lustruiesti parchetul dupa. Partea de lustruit parchetul a avut doua urmari: dat cu capul de coltul ferestrei => cucui sanatos in varful capului, alunecat pe parchet => proptit in usa.

-aranjatul cartilor ar trebui facut doar de catre persoanele inalte. Actiunea s-a soldat cu caderea strategica a unei carti de pe dulap fix peste capul meu. Pe cucui.

-vorbitul la telefon si aranjarea hainelor in dulap in acelasi timp au ca rezultat trantirea usii peste degetul aratator de la mana. Care deget este zgariat de 2 zile in urma luarii in brate a unui tufis de langa Iulius Mall Timisoara.

-mancatul semintelor duce la raschetarea limbii ceea ce duce de semenea la senzatia de limba anesteziata.

Ma gandeam sa pornesc aspiratorul si sa curat covoarele. Ma gandeam de asemenea sa mananc ceva si anume cartofi prajiti. Aspiratorul sta frumos pe hol, cartofii stau frumos in camara. Inca meditez daca sa fac cele doua lucruri propuse.

E abia ora 15. Marti.

Pe Facebook....Chuck Norris

2010-03-10T23:57:00.001+02:00

Eram in parc, citeam o carte si ghici cine se aseaza in fata mea?
Chuck Norris!
Ma gandesc eu cum sa ma bag in seama fara sa par o fana disperata si imi vine in cap ce face el cel mai bine: omoara dusmanii.
Il caut pe net, citesc pe ici pe colo si vad ca ii plac, ghici ce frate?
Artele martiale! Ce fac?
Soptesc: “Bai cum ar fi o lupta intre Norris si Makavelis!”, dar fix cat sa ma auda.
Ba, si se ridica de pe banca, se da de 3 ori peste cap, apare gata costumat in kimono si zice: Ne imprietenim imediat si pe Facebook, numai sa am o vorba cu baiatul ala pe care l-ai mentionat. Foarte tare frate!

GeekMeet 24--ramasitele

2010-03-04T15:31:00.005+02:00

Daca tot sunt intr-o mini-vacanta, ar fi o idee buna sa scriu cu ce am ramas eu in urma proiectului numit GeekMeet 245, adica ramasitele.

Alaturi de Cristina, Horia, Raka, Codruta, Andreea, Lia, Kristine am lucrat la proiectu Smart Student, o aplicatie ce doreste sa ajute studentii in organizarea orarului zilnic, a evenimentelor, examenelor, notelor si notitelor de la cursuri. Cum Cristina si cu mine am venit cu ideea de proiect, noi am fost si cele care ne-am ocupat in final de nume, slogan si texte.

Acum hai sa spun ce a mers bine la proiect din punctul meu de vedere:
-designul: Lia a terminat designul in mai putin de o zi, ceea ce a fost bine.
-partea de colaborare din a doua zi :D: dupa ora 13 toata lumea lucra impreuna si la foc automat

Ce nu a mers chiar cum ar fi trebuit la proiect:

-colaborarea intre cei din echipa in prima zi: dupa ce s-au impartit task-urile, fiecare a avut tendinta sa faca ce are de facut, fara prea multe implicatii ale celorlalti
-se putea organiza geekmeet-ul in alta saptamana, avand in vedere evenimentul caritabil care a avut loc in acelasi timp, ce a dus la intarzieri si lipsa ulterioara completa a unor oameni
-nu am reusit sa avem la sfarsit gata toate featurile pe care ni le-am propus

In final am ramas cu ideea ca si fetele pot face repede un design, programa cu Horia :P, testa (Cristina e perfecta si ca tester, nu doar ca PR), texte sau alte lucruri necesare.

Desi echipa noastra a fost "echipa fetelor", sa nu-i uitam pe Horia (tin sa-i multumesc inca o data pe aceasta cale pentru ca a fost providerul meu de net si muzica) si pe Raka, cei doi oameni cxare incercau sa balanseze un pic stilul fetelor.

La editia aceasta de GeekMeet, parere foarte buna au facut membrii tuturor echipelor care comunicau unii cu altii, stateau la povesti in pauze, se vizitau si nu lua proiectele ca pe ceva strict secret. Daca cineva avea nevoie de ajutor atunci ceilalti in ajutau, chiar daca erau echipe diferite. Locatia, spatiul incapator si mancarea au fost de asemenea un plus, mai ales partea de cola, cafea, redbull, combinate cu kfc, pizza si portocale. A fost un cocktail de energie.

Am reusit cu ocazia acestui proiect sa fiu cea mai geek dintr-un bar, in beer&brick fiind singura care statea cu netbook-ul pe masa si lucra la texte :D. Sincera sa fiu, abia astept sa vad ce idei vor fi propuse pentru a doua editie, pe care o asteptam cu totii.

Cand Timisoara e frumoasa seara...

2010-03-02T04:31:00.003+02:00

...si oamenii sunt interesanti.

Am plecat azi de la un cadou de martisor primit de la Timişoara Software Business Incubator pe jos, spre centru. Aveam de gand sa ma plimb, avand in vedere faptul ca in Timisoara in aceasta seara ceva era altfel, mai frumos, mai bine.

In Piata Operei vanzatorii de martisoare se pregateau de plecare, iar barbatii, daca nu erau de mana cu iubita/logodnica/sotia, atunci aveau un buchet de flori in mana sau cumparau martisoare cu intarziere. Un tanar a cumparat un martisor, l-a privit, a zambit iar apoi l-a asezat cu grija in portofel. Probabil era fericit ca a ales ce trebuia.

In Piata Libertatii, mergand agale spre statia de tramvai am auzit discutia referitoare la examenul pentru carnetul de motociclist a 2 tipi. Unul explica cum a reusit sa faca rost de acte si bani pentru a da examenul, in conditiile in care aflase ce trebuie dus cu doar cateva ore inainte de termenul limita. Mai povestea si ca, la afirmatia functionarului: Aveti multe pile! a dat raspunsul: Nu, dar am bani. Sunt curioasa pe cine va trebui sa mituiasca persoana accidentata de el ca sa revina la viata de dinainte.

La trecerea de pietoni de langa Kaufland, traversand strada am vazut ceva ce m-a facut sa zambesc, pentru un minut: 2 masini oprite la stop, una cu o ea la volan si cealalta cu un el. Au lasat geamurile jos, si-au zambit si au inceput sa povesteasca. Pareau atat de absorbiti in lumea lor, parea ca e atata primavara in acea intersectie, incat nu m-am oprit din zambit nici cand au turat motoarele si au plecat in viteza.

La casa la Kaufland, urmatoarea persoana cu cumparaturi, dupa mine era un domn. Cumparase printre altele si o cutie de prajituri. M-am intors sa vad cine e in spatele meu si din obisnuinta am zambit. Ceea ce a urmat m-a mirat si m-a facut sa ma simt acasa: m-a invitat sa iau si eu o prajitura. Am refuzat, desi a continuat sa imi ofere bucata aceea acoperita de ciocolata. Nu ma stie, nu-l cunosc. Singurul lucru pe care l-am facut a fost sa zambesc. Din obisnuinta, din cauza oboselii, pentru ca mi-am propus sa zambesc macar de 2 ori pe zi unor oameni necunoscuti pe strada sau intr-un magazin. Un mic experiment. Sa vad cati oameni inca mai cred ca cineva iti poate zambi fara sa ceara ceva in schimb.

Azi am lucrat la o idee de afacere ce a pornit ca un joc. Am lucrat destul de repede, in ciuda oboselii si ultimelor nopti nedormite din motive de proiecte. Am lucrat de pe un laptop care nu e al meu. Un laptop pe care l-am cerut mai mult in joaca, ferm convinsa fiind in starea aceea de oboseala, ca voi lucra in final pe agenda. Si l-am primit. Zilele trecute am patit la fel. E ciudat, avand in vedere ca am primit ajutorul de la niste oameni pe care ii cunosc de putin timp si lunile trecute cand am cerut un laptop pentru o jumatate de ora de la un om pe care il stiu de multi ani si care se putea lipsi de el, am auzit replica: cumpara-ti!

E ciudat oare sa ne mai intrebam cum de tineri valorosi nu pot urma o facultate si nu iti pot canaliza talentul in mod util pentru ca nu au conditiile materiale necesare? Poate la fel primesc si ei raspunsul si isi spun ca si mine: Nu pot inca. Mai dureaza un pic. Doar ca la ei e posibil sa dureze mult mai mult decat mine si e posibil sa aiba nevoie pentru lucruri mai importante decat un proiect pe care eu il pot schita pe desktop cand ajung acasa.

Duminica seara am vazut cum niste oameni dragi se aduna ca sa mai povesteasca reusitele, bucuriile, problemele si rezolvarile lunii ce a trecut. I-am auzit cum canta impreuna melodii frumoase si cum ii incurajeaza pe cei ce au talentul si curajul sa cante in fata multimii. M-a surprins coincidenta momentului cand am solicitat si participarea unor persoane la cantec, inceputul cantarii lor si versurile melodiei "Zece": Cat esti de frumoasa. M-am simtit de parca cineva mi-ar fi adresat mie cuvintele acelea. M-au facut sa zambesc.

Timisoara e frumoasa din nou. E mai frumoasa decat lunile trecute, sau poate e doar in imaginatia mea. Poate doar mintea mea o umple de lumini, umbre, baloane, culori, rasete, zambete si povesti. Cert e ca Timisoara e mai frumoasa si eu pot spune: I can bet that I'm better.

Live blogging GeekMeet24 --- ziua 2

2010-02-28T14:16:00.027+02:00

Revenim cu noutati de la ultima zi de munca la GeekMeet24. Ziua z, impact final calculat ora 22:00, in aceasta seara.

Proiectul la care lucram o mana de oameni aka "echipa fetelor"(Cristina, eu, Kriss, Codruta, Andreea, Lia) + Horia + Raka se vrea a fi o solutie de organizare a agendei pentru studenti. Pot sa-si alcatuiasca propriul orar, sa adauge evenimente gen concerte, filme, iesiri in oras si altele, pot sa isi uploadeze notitele luate la cursuri, pot sa vada programarea examenelor, pot sa-si alcatuiasca o agenda cu contactele profesorilor utila in situatii gen realizarea licentei.

Daca ieri s-a lucrat la foc continuu, oboseala si-a spus azi un pic cuvantul, toate echipele participante la eveniment avand probleme cu punctualitatea. Partea buna este ca dintre cei intarziati, unii au participat la evenimentul caritabil desfasurat aseara in Timisoara pentru strangerea de fonduri in vederea transplantului ce va trebui facut de catre D. Raduta, astfel ca intarzierea a fost rezultatul unui act nobil si binevenit.

Revenind la proiect facem un nou live blogging direct din mijlocul programarii:

-Ora 11- a avut loc brainstormingul pentru nume si slogan. Castigatoarele idei au fost: pentru nume- Smart Student, iar pentru slogan- Ce faci azi?

-Ora 12 si ceva/13- am avut parte de o pauza binevenita cu ocazia vizitei Nebuloasei, a Cristinei, a "zanelor", a Piticului, si a lui Raul.

-Ora 13- programarea incepe in forta

-Ora 14- are loc prima studiere a progresului facut pana acum

-Ora 14:15- se mai aranjeaza niste articole, texte si la cealalta masa se programeaza la greu

-Ora 14: 54- se fac pregatiri si chete pentru comandarea "mesei de pranz"- PIZZA TIME :D

-Ora 17:15- pizza e o amintire deja, asa ca echipa de geeks a trecut la prajiturelele primite cadou de Bleau...minunatii dulci :D

-Ora 17:40- toata lumea lucreaza de zor...a venit pana si Crinutza sa ne ridice moralul si sa ne incurajeze cu niste rasete :).

-Ora 18:20- se munceste de zor, Redbull e la mare cinste, toata lumea vrea sa fie cat mai reusita aplicatia...sa speram ca terminam totul in timpul alocat :).

-Ora 19:00- se mai adauga ceva la aplicatie...momentan textele sunt gata...sa vedem daca mai apare ceva de scris (pe langa linii de cod)

-Ora 20:13- ultimele retusuri...asteptam prezentarile...live blogging-ul continua

-Ora 20:23- se aduna lumea in sala...mda...ultimul rand e format din echipa celor cu fituici, aaa, laptop-uri :P

-Ora 20:26- Andrei catre 2 oameni: Hei, grasutii..liniste...Calin se intoarce in spate "sa vada despre cine e vorba"...Andrei: Ce bataie iti iei acasa, Caline ....de acum incolo cei doi vor fi numiti "grasutii" de-a lungul prezentarii

-Ora 20:28- se prezinta proiectul GeoISU...harta nu este vizibila de pe netbook...asta ca o idee

-Ora 20:50- Horia prezinta proiectul echipei fetelor Smart Student...noi fetele il incurajam :D...Go Horia :D

-Ora 20:53- Cea mai buna replica a lui Horia: Oau, avem si mesaje de eroare!

-Ora 20:57- Prezentarea Student Smart continua...la fel si discutiile

-Ora 20:59- Emotii...trebuie castigat pariul...:D

-Ora 21:00- Off...trebuie sa mai asteptam ca sa aflam cine a castigat pariul...

-Ora 21:02- Bleau prezinta proiectul "gaseste.ma"

-Ora 21:03- Bleau a descoperit reteta succesului: Coca Cola....FTW, dupa cum s-a exprimat el si dopaj pentru programatorii lui, conform publicului.

-Ora 21:08- prezentarea continua...draguta sigla...si foarte green/eco

-Ora 21:13- unii oameni programeaza si in timpul prezentarilor, altii twittuiesc, altii se joaca The West, altii trimit mailuri....that's a lot of multitasking people.

-Ora 21:20- se discuta despre cumparaturi in Maroc...o camila, ceva? "Unde gasesc in Arabia Saudita alcool?"

-Ora 21:22- ultima prezentare: freeconomy

-Ora 21;24- Andrei: Dane, chem politia!...Dan: da' nu mie imi suna telefonul!

-Ora 21:27- Freeconomy: aplicatie de Facebook...se vede ca oamenii sunt obositi si cu multa Cola la bord...se nasc rasete din orice

Ora 2:31- Mda...se pare ca ori eu am baut multa Cola, ori sunt foarte obosita...de 4 minute rad si nu ma pot opri ...mi-au dat si lacrimile...evident ca nimeni nu stie de ce...nici macar eu

Ora 21:36- Nu merge x...vai, ai gasit un nou feature.

Ora 21:40- "Lumea chiar ii intreaba chestii proaste pe programatori: Se poate? DA! O sa si facem? Nu stiu"...

Ora 21:43- "Nu e important daca e complet functionala aplicatia, important e ca....o sa-l pleznesc pe Calin in 10 minute"

Aaand, it's done. Concluzia: ca gasca de geeks suntem cei mai rai...muhaha! (conform exprimarii plastice a lui Andrei).

O seara pentru D. Raduta

2010-02-28T03:14:00.003+02:00

Felicitari TEAMisoara pentru ce au reusit azi sa faca: sa stranga aproximativ 8000 euro pentru D. Raduta. Au dovedit faptul ca atunci cand e vorba de viata unui om, puterea si priceperea lor nu cunoaste limite. Felicitari Cristina, Nebuloasa, Ildiko, Raul, Mile si celorlalti care au dat o mana de ajutor pentru ca aceasta seara minunata sa devina realitate.

Multumiri celor veniti din alte orase ale tarii pentru a lua parte si a ajuta la strangerea sumei frumoase rezultate in urma evenimentului caritabil realizat in seara zilei de sambata. Ati aratat tarii ca inca mai exista unitate nationala in momente grele.

Drama unui om a reusit sa uneasca aceasta tara care parca nastea doar lucruri rele. Iata ca o mana de oameni reusesc sa mobilizeze multimi si sa stranga suma necesara pentru transplant in timp record. Nu putem decat sa-i felicitam si sa ne inclinam in fata lor: ati reusit ceea ce multi au spus ca nu se poate intampla in Romania. Iata ca se poate si se poate face bine si repede.

Admiram munca depusa si speram ca poate, in viitor, nu va mai fi nevoie de asemenea eforturi.

later edit: ultimele informatii sunt urmatoarele: la Timisoara din licitatie si donatii s-au strans 20000 lei si 1300 euro.

Live blogging GeekMeet24

2010-02-27T17:37:00.006+02:00

Hai sa facem si un pic de live blogging. N-am inceput de dimineata ca atunci toata lumea era in priza, pe cand acum, ei, acum incepe distractia.

Oboseala, concentrarea isi spun cuvantul asa ca hai sa observam ce se intampla.

-Lexu face ....oare el stie ce face? Teoretic, da oamenilor niste credite, cauta niste profiluri si se plimba pe la noi (echipa fetelor+Horia+Raka) prin sala.

-Fetele lucreaza de zor, Horia la fel, eu ma lupt cu textele si sloganul proiectului.

-Horia face o plimbare la Mol si are proasta inspiratie sa intrebe fetele ce vor de acolo. Raspuns unanim: ciocolata :D. Cate 2 batoane pt fiecare.

-A sosit ciocolata si sucul :D. Thank you Horia :D.

-E interesant sa vezi fetele neincrezatoare ale baietilor cand se vorbeste de echipa/proiectul fetelor...parca ar vorbi de femei la volan :P

-Vladi este vedeta incontestabila a GeekMeet-ului...tocmai a decretata ca sucul fara zahar (coca cola zero) nu e bun :D.

-Horia pleaca la licitatia pt D. Raduta. Tinem pumnii sa se stranga cat mai multi bani.

-Urmarim licitatia pentru D. Raduta. Pana acum peste 7000 lei din cate am aflat. Minunat!

-Se asculta muzica, concertul lui Chilian, se discuta inca proiecte si noutati din online.

-Ei bine, putem spune ca ziua de azi a fost una foarte buna la GeekMeet 24. :D Sa vedem cum va fi maine. Speram ca la fel.

-Ce inseamna sa ai oameni cu idei si dorinte de a face proiecte bune: de azi dimineata lucrez si inca nu m-am plictisit :). Multumiri speciale lui Horia, Bleau, Andreidp, Lexu pentru rasetele de azi :).

-Oboseala isi spune cuvantul: am vrut sa merg sa beau apa si m-am trezit pe scari pe la alt etaj, asta in conditiile in care sticla cu apa era pe o masa langa scaunul meu.

Probe de foc intr-o relatie...doar foc automat

2010-02-25T21:51:00.000+02:00

Am primit acordul de la Anda sa ma distrez si eu cu o leapsa din trecut...La vremea ei am trecut-o cu vederea, dar astazi mi-a facut cu ochiul si mi-a zis: acum sau....? Si-am zis, hai, fie, acum.

Well, sa incepem.
Nu discutam acum de obisnuitele probe: sosete, sah, sah, inghitit si altele. Hai sa gasim unele mai traznite, dar importante.

Machiajul si imbracamintea. Pai bine pisii, incepi vanatoarea cu discutii legate de fizica cuantica si cand ma vezi imbracata elegant te strambi? Daca aveai impresia ca imi petrec 20 de ore din 24 zilnice in mall cu "fetelee" cautand haine lucioase sau pufoase ai cam gresit persoana. Elegant nu inseamna roz din cap pana in picioare, iar sport nu inseamna doar sutien si pantaloni scurti. A, inca ceva: daca stabilim ca mergem undeva unde e tinuta obligatorie, eu fiind imbracata la 4 ace si tu in trening, nu te obosi sa ma cauti la iesire. Am plecat de mult pe cealalta usa.

Cartile, muzica, istoria etc. Beibi, Ronaldinho e fotbalist, hai ca pana aici suntem pe aceeasi lungime de unda, dar te rog nu-mi zgaria neuronii spunand ca Beethoven a jucat la Juventus. Nu o sa-ti vina sa crezi cat de repede o sa faci cunostinta cu privelistea usii din exteriorul apartamentului. Shakespeare nu e marca de cartofi prajiti si Vlad Tepes nu era "vampirul ala din Twilight". Primesti transfer la alta echipa cu viteza luminii daca zici ca vikingii erau in Africa sau ca Leonardo da Vinci a pictat Voronetul.

Sportul. Inteleg, esti masculul alfa in haita, ferocele plin de mister etc etc, dar te rog frumos, daca sunt sporturi gen sarituri cu schiurile, snooker, tenis, inot, rugby sau hochei, fii bun si uita-te cu prietenii tai la meciuri. Nu imi place sa fiu deranjata in toiul actiunii de remarci misogine. Da, iubirea vietii, ma uit la asemenea sporturi, unele le-am practicat/le practic, iar faptul ca vrei sa te simti mascul feroce nu face decat sa ma irite.

Chef de drumetii vara. Daca te lauzi cu forma ta fizica si iubirea fata de munte, sa nu te puna pacatele ca o data ajunsi acolo, sa te pui sa faci gratar si sa asculti muzica. Esti in forma, patratele, tot tacamul , mergi la sala si faci sport? Felicitari: Dovedeste-mi-o! Ia-te frumos dupa mine si incearca sa nu incurci traseele si sa ma faci sa ma intorc pe intuneric la cabana de pe un traseu ce dureaza 3 ore. Si mai important: nu incerca sa-mi explici marile avantaje ale marii in comparatie cu muntele. Veci pururi nu dau aerul curat si miscarea pe caldura, inghesuiala si manele. Am asta vara si la oras.

Timpul liber. Ei, mon amour, aici e aici. Ma omori cu iubirea ta, esti atent pana la luna, m-ai cucerit total si iremediabil? Mirobolant. Sa nu te astepti acum sa stau toata ziua langa tine. Am si eu master de facut, o casa care trebuie aranjata, lucruri de facut, prieteni cu care sa ma vad (care prieteni sunt alaturi de mine de mai mult timp decat esti tu), proiecte de realizat, carti de citit. Nu pot citi o carte daca tu ma pupacesti non-stop ca o mitraliera. Nu dispera. Asta nu inseamna ca te insel sau ca nu tin la tine. Pur si simplu, vreau sa fac unele lucruri singura, cu priceperea mea si fara ajutor. Iti acord libertate fara probleme, cu conditia sa fie reciproca.

Telefoane,sms-uri. Daca ma anunti ca esti intr-o sedinta, sau ca mergi la fotbal, nu te astepta la 3 telefoane si 5 sms-uri. Sun de mai multe ori doar daca e ceva foarte important si e musai sa fie discutat atunci. De asemenea, nu pot sa-mi vad linistita de alte lucruri daca dai mesaje si telefoane din ora in ora si vrei sa ma vezi zilnic. Intelege ca nu am dobandit capacitati de teleportare inca si daca sunt la Orastie n-am cum sa te vad in secunda asta cand tu esti in alt oras.

Lamurit pana aici? Daca nu, mai facem o tura de explicatii :P.

Ne-ai intalnit vreodata?

2010-02-25T11:25:00.002+02:00

Oamenii "ciudati"...Oamenii complicati care cerem si oferim totul. Oamenii care plecam mai departe in momentele in care vedem ca nu putem oferi sau primi mai mult, mai bine, mai repede.

Cei care ne simtim bine cand avem toata ziua ceva de facut, ca seara sa ne adunam in oras la un ceai sau o cafea sa stabilim noi proiecte sau sa povestim. Cei care transforma noptile in idei si transforma visele acestei nopti in realitatea zilei de maine.

Noi suntem cei ce ne impartim obligatiile, care ne amestecam ideile si punem la punct proiecte.

Cei care ne privesc ne numesc simplu "workaholici", "nebuni", "fara viata".

Ei nu-si dau seama cat de multa viata avem in noi. Ne trezim dimineata uneori si abia asteptam sa incepem ziua sa vedem ce lucruri noi o sa facem si ce oameni interesanti o sa intalnim.

Cafeaua, ceaiul negru, Coca Cola, orice lucru cu cofeina ne este aliat. Uneori nici nu avem nevoie de asa ceva. Faptul ca ne place ceea ce facem este in unele zile singurul combustibil necesar ca treaba sa mearga excelent (fara a lua in calcul aerul si mancarea).

Lasam la o parte relatii, trecem cu bocancii peste singuratatea ce ne asteapta acasa si ne pastram sangele rece cand anuntam oameni ca momentan proiectele si cariera sunt mai importante decat titulatura de iubit/a.

Nu suntem intelesi si nici nu cerem acest lucru. E greu pentru cineva sa inteleaga cum putem alege singuratatea si munca sustinuta, care uneori continua si tarziu in noapte. E greu pentru cineva sa inteleaga ca sunt momente in care avem nevoie mai mare de proiectele noastre decat de o seara impreuna. E greu pentru cineva sa accepte ca nu e intotdeauna pe primul plan in viata noastra.

Prietenii nostri sunt oameni ca noi sau oameni care au invatat sa ne accepte ciudatenile si sa ne tolereze in momentele mai dificile.

Nu suntem roboti. Suntem oameni, ne dorim si noi un ceai cald seara in timp ce ne uitam la film cu cineva drag. Vrem ca acea persoana sa fie acolo dimineata cand ne bem cafeaua si privim pe geam gandindu-ne la ziua ce a venit.

Incercam doar sa amanam lucrurile pana reusim sa facem destule proiecte, sa cunoastem destui oameni si sa calatorim in destule locuri astfel ca dupa ceea sa putem spune si singuri ca vrem sa impartim acea cafea dimineata. Ne traim iubirile offline, ascunse undeva, intr-o cutie, pastrate bine pentru momentul zile cand avem nevoie de un zambet.

Suntem oamenii noptilor offline.

*inspirata de o ea speciala

Chinurile ce incep pe 1 martie

2010-02-23T15:34:00.000+02:00

Daca tot am vorbit cu niste prietene aseara pe tema cadouri si alte cele incepand cu 1 martie, continuand cu 8 si mai departe (ele gandind intens astea, avand fiecare cate-un personaj care se da de ceasul mortii in momentele acelea), m-am gandit sa prezint concluziile.

Am alergie la trandafiri (alergie ca metafora). Nu imi plac, asa cum nu imi place nici Eminescu. Am impresia ca li se acorda o importanta prea mare. Avand in vedere faptul ca sunt valkyrie, e normal sa fiu "mai cu mot", asa ca eu am ales Bacovia si lalelele. Aratati-mi o lalea si o sa ma opresc sa o privesc la fel cum fac pe strada cand vad un Volvo sau un Saab: minute in sir, cu un zambet mare pe fata.

Aceeasi poveste apare si in cazul iesirilor in oras. Nu vreau restaurant sau cinema vara. Vara prin definitie inseamna plimbare in aer liber (ma rog, cat o fi el de liber in poluarea din Timisoara), asa ca nu prea am chef de iesit dintre 4 pereti ca sa ajung intre alti 4 pereti. Plimbarea seara/noaptea/dimineata e cel mai bun cadru pentru povesti, cel putin pentru mine.

Nu suport inimioarele de plus, sub forma de cutiute, sau alte minunatii de genul acesta. Prefer o carte sau un ceai bun (acesta a fost momentul in care am fost dezaprobata vehement si zgomotos). Nici la terminarea facultatii nu i-am lasat pe parintii mei sa vina cu flori la ceremonie. Am mers dupa, in schimb, sa-mi cumpar o carte. Evident ca o pretuiesc mai mult decat as fi pretuit o poza cu niste flori din care ar fi ramas doar o vaga amintire.

Am probleme legate de martisoare: imi plac la nebunie, dar oricat de multe as primi, tot tin mortis sa imi cumpar si singura macar unul. Port de obicei vreo 3 martisoare: unul de la tata, unul al meu si inca unul ori primit, ori cumparat de mine. Acum urmeaza partea cu incruntari ale prietenelor mele: nu suport prostiile transformate in martisor. Nu suport medalioanele pe lant si cu un snur langa, nu suport brosele ieftine din metal argintiu, nu suport martisoare din aur sau alte "pretioase". Martisorul trebuie sa fie handmade, cat mai hazliu si original, din materiale gen lemn, frunze, flori, rasina etc.

Cam in acest moment prietenele mele au inceput sa se indoiasca serios de faptul ca as fi femeie "normala" (le-am explicat ca normalitatea e relativa si depinde de interpretare, dar ele nu, batman, batman).

Daca pe cineva il chinuie talentul si vrea sa ma duca undeva are 2 variante viabile: la munte sau intr-un loc unde pot inota in voie (marea e exclusa, am sechele legate de meduze). "Cum? De ce sa mergi undeva sa inoti si sa te obosesti? De ce sa nu stai la soare sa te bronzezi? Si mai vrei si sa urci pe munte. Esti nebuna!" (cine ghiceste ce tip de fiinta minunata a spus acestea?)

Concluzia lor in final a fost ca nici un om intreg la minte n-ar rezista la asa ceva. Concluzia mea: o sa am parte de toate acestea pentru ca mi le fac si singura cadou, asa ca scap de partea cu vaiete ca nu e ce am vrut :D.

This is not good....

2010-02-23T01:29:00.000+02:00

Nope, nu e deloc bine...Vine vara....Ceea ce la mine se traduce prin perioada din an in care devin mai constienta de faptul ca am si eu hormoni. Care hormoni o cam iau razna de cum vine caldura.

Nu va ganditi ca am perioade de "calduri" sau alte cele. Nope. Dar ma apuca subit cheful de plimbari, de cele mai multe ori pe seara sau noaptea. Fiind un viking mic si gingas, nu pot face plimbari la ora 3 noaptea cand ma apuca pe mine hormoneala, asa ca ies pe balcon. Vecinii mei probabil cred ca m-am apucat de fumat, la cat de des ies mai nou pe balcon. E atat de racoare si bine, plus copacii din fata balconului, ce mai, o minunatie nocturna.

Pe langa cheful de plimbari, ca hormoneala sa fie completa, ma invaluie fluturasii, sau libelulele, sau soimii sau ce-or mai fi si astia. Adica am parte de o chestie care in trecut imi facea bine si ma trezesc instant ca n-o mai vreau veci si vreau alta noua. Evident ca numita "chestie" are 2 picioare, dar astea deja sunt detalii.

Anyway, am chef de plimbari, am chef de ceaiuri bune, am chef de povesti si am chef de toate astea alaturi de oameni faini. Toate acuma, cand am mult de lucru (singura metoda prin care creierul meu da randament maxim), carti de citit, filme de vazut, oameni cu care sa stau la povesti, informatii interesante la cursuri.

Pe langa astea, m-a mai apucat si mai tare nebunia cu scandinavii. Da, da, stiu, sunt viking cu probleme. Nu conteaza asta. Ideea e ca sunt vreo 3 actori suedezi care ma fac sa am chef de plimbari noaptea prin Suedia si toti sunt din aceeasi familie :)). Fanteziile cu oameni pe care nu ii cunosti personal sunt cele mai faine. N-ai probleme de genul: te intalnesti cu ei personal si iti aduci aminte de visul amuzant de azi-noapte exact cand ei iti vorbesc de un lucru extrem de serios(situatie ipotetica inventata pe moment). Cool, nu?

Sezonul cand eu nu dorm noaptea, sezonul cand imi apar tot felul de idei traznite (doar sunt omul cu ideile, ce pisici!!), sezonul cand o sa inot de cateva ori pe saptamana e aici.

Nope, nu e deloc bine ce se intampla, dar ce faine sunt noptile de vara.

Nas sau fum?

2010-02-22T05:04:00.001+02:00

Constat ca am o problema care devine pe zi ce trece tot mai enervanta.

Nefumatoare din fire, neobisnuita cu fumul de tigara desi tata a fumat pana eram eu in clasa a 10-a (nu stiu cum reusea, dar nu se simtea miros de fum de tigara nici in apartament, nici pe hainele lui), mai nou am de mers in locuri unde se fumeaza si am prieteni care fumeaza.

Nu am probleme cu fumatul, fiecare face ce vrea si n-am probleme daca se fumeaza in preajma mea atata timp cat nu se sufla fumul spre mine. Avand prieteni fumatori, in apartamentul in care stau se fumeaza in bucatarie, pe balcon sau in anumite cazuri speciale, chiar si sufragerie.

Cu toate ca nu am traume psihologice legate de fumat (sa nu intelegeti gresit, nu am fumat si nu ma apuc de fumat nici in viitor), observ ca organismul meu face tot mai urat. Nu am de gand sa prezint pareri pro sau contra. Stiu doar un lucru: corpului meu nu-i prieste.

Daca merg cu prietenii intr-un loc unde se fumeaza si mai fumeaza si ei, dupa vreo ora, doua, incep sa lacrimez de zici ca sufar din cauza ca nu ajung nici anul asta sa vizitez Suedia (chiar sufar pe tema asta), fac instant laringita/amigdalita/faringita (toate la un loc este telul absolut), tusesc a doua zi de parca au inlocuit furnalul la uzina si m-au pus pe mine in loc. Clar, fumul este "ambrozie" pentru plamanii si gatul meu, laudate-mi fie amigdalele ca au rezistat pana acum la atatea iesiri in locuri nocive.

Am constatat acum vreo 2 ore ca m-am racit. Nimic nou pana aici. Am constatat de asemenea si faptul ca, desi s-a fumat doar in bucatarie cu geamul deschis, mie mi se pare ca e perdea de fum peste tot. Evident, e doar o iluzie a nasului meu, dar cum saracul e pe picior de operare, da rateuri de zile mari. Solutie gasita: sticla de apa langa pat si picaturile langa sticla, ca nu mi-am propus sa ajung iar la spital si sa devin studiu de caz pe tema "cum reuseste sa se sufoce desi teoretic n-ar trebui".

Abia respir, e ora 5 dimineata si eu inca nu pot sa dorm, am o senzatie de fum in jur, de o sa incep sa cred ca fumez in timp ce dorm si nu sunt constienta de asta. Stabilit lucru, ii las pe altii sa fie fumatori, ca mie nu mi se arata de nici o culoare.

Mda..fara dubii...JO 2010

2010-02-21T01:31:00.000+02:00

Daca mai avea cineva dubii ca sunt speciala , las ca i le rezolv eu imediat.

Dupa vreo 2-3 ore de povesti cu monseniorul (ca orice persoana speciala am si eu un monsenior/Richelieu/sfatuitor/si altele) ce ma apuca pe mine? Nu, nu cheful de aia...poate si de aia...anyway, tentatia e prea mare si deschid televizorul...

Jocurile Olimpice, tocmai vorbisem cu Oh, Canadaaa... asa ca incep sa ma uit la sarituri cu schiurile. Genial, Ahonen s-a accidentat, a doua oara n-a mai sarit, concluzie buf medalie la trambulina mare.

Ok, trecem la hochei...No, aici e aici...Mai aveati dubii ca nu sunt femeie, ci hibrid? Stati ca zboara imediat...tadaaa: ma uit la hochei. Evident, Norvegia-Elvetia, tin cu Norvegia....vorba verisoarei mele "hiperventilez" la unele faze, iar cand Norvegia egaleaza ce fac eu? Exact: strig tare. Ca doar vecinii mei nu dorm la ore de-astea, ce naiba? Ei se trezesc, aud foieli, las ca adorm la loc. Elvetia invinge, asta e.

Pana acum Suedia, Canada si Finlanda bat tot ce prind la hochei. Abia astept meciul Suedia-Finlanda. Da, am mentionat si Canada...kmon, tin si cu ei, doar am prieteni in tara aia.

Trec la 30 km pursuit. Suedezii iau aurul si bronzul. Yesss!!

Super-G masculin. Norvegianul ia aurul. Genial!!

Patinaj artistic proba impusa(tango): Rusii Domnina si Shabalin sunt extraterestrii la cat de bine patineaza. Concluzie: locul 1. Minunat!

Schi fond: cand norvegianca ia aur, suedeza ia argint, cand norvegianca ia bronz, suedeza ia aur. Superb!!

Abia astept saptamana viitoare. Daca tot asa o sa ma agit si trec de ea atunci am inima buna.

Zilele trecute

2010-02-17T17:26:00.000+02:00

Zilele trecute m-am intors la a doua mea casa.
Zilele trecute am povestit cu cineva ore intregi.
Zilele trecute mi-am cumparat ceva sa-mi aduca aminte de vacanta avuta.
Zilele trecute am stat la povesti si mancat seminte cu o prietena.
Zilele trecute am facut oameni sa rada.
Zilele trecute am aflat ca problemele se inmultesc si mai repede decat asteptam.
Zilele trecute am spus cuiva ca imi place zambetul sau.
Zilele trecute am cantat si am dansat.
Zilele trecute mi-am cumparat cana de cafea mult visata.
Zilele trecute am revenit la agitatia care imi place.
Zilele trecute m-am trezit cu un sentiment de: ce faina e viata asta :D.
Zilele trecute m-a intristat disparitia unui sufletel cu coada :(.
Zilele trecute am primit cel mai frumos sms de ceva vreme incoace.
Zilele trecute mi-am aranjat colectia de pixuri ca sa constat ca am prea multe si toate sunt functionale.
Zilele trecute cainele meu m-a facut sa rad din toata inima.
Zilele trecute am impartit cadouri.
Zilele trecute mi-am dat seama ca, uneori, am mai multe lucruri in comun cu oameni pe care ii vad o data la cativa ani.
Zilele trecute am primit cel mai surprinzator compliment.
Zilele trecute mi-am facut prieteni noi.
Zilele trecute m-am simtit mai bine decat inainte sa plec in vacanta.
Zilele urmatoare vor fi la fel de faine.

Muncitorul Costel in gradina Raiului--episodul 1

2010-02-12T16:20:00.000+02:00

Muncitorul Costel tocmai fusese detasat in gradina Raiului sa repare o teava de la sistemul de irigatii. Desi gradina fusese proiectata sa functioneze perfect, se pare ca "cineva", vazand ce bine lucreaza Costel si cu cata daruire, a vrut sa ii dea o slujba aici.

Asa ca, intr-o buna zi, Costel s-a trezit in fata marului (copacul cunoasterii) din Rai.

Obisnuit cu munca, a inceput imediat sa inspecteze copacul. Mai stii? Poate ca teava defecta era doat o radacina care trebuia sa fie inlocuita sau curatata.

Evident ca pomul a fost cam deranjat de aceasta intrare brutala a lui Costel printre radacinile sale (este cunoscut faptul ca muncitorul Costel nu e chiar un finut) si i-a trantit un mar in cap bietului muncitor. Vazand marul cum aluneca de-a lungul partii stangi a fetei sale, lui Costel ii rasareau tot soiul de intrebari in minte: de ce cade marul? l-a aruncat cineva sau a cazut din proprie vointa? ce atrage marul de pamant? ce...auuu. Al doilea mar cazu, probabil doar ca sa-l opreasca pe Costel din gandit. Ganditul mai mult de 2 minute ii dauna.

Astfel, Costel, fara sa stie, si-a pus aceleasi intrebari pe care si le-a adresat si Newton mult timp mai tarziu. Bineinteles ca scena cu marul ii este atribuita lui Newton, din cauza unui PR mai bun.

Dupa aceasta lovire "accidentala" a capului lui Costel de mar, a inceput sa vorbeasca pomul. Cel putin asa i se parea lui Costel. Evident ca nu vorbea pomul, ci sarpele din pom, dar cum Costel era un biet muncitor, nu se prindea prea repede de anumite lucruri.

Costel, vazand ceva verde atarnand din copac, ceva ce semana cu un furtun verde, trase. Ceea ce a urmat e usor de intuit.

- Imbesilule, tipa sarpele, dupa ce cazu jos pe pamant, dand in drumul sau cu capul de 3 crengi. Se srezi sa fasi aisi? Srezi sa poti sa tragi de se vrei tu?
- Scuze...am crezut ca esti un cablu.
- Un se? Un sablu? Se este un sablu?
- Un cablu e o chestie lunga din cauciuc sau plastic, cu gaura pe mijloc, prin care se transporta diferite lichide sau materiale.
- Desi e un fel de trompa?
- Nu, e facuta pentru a transporta lichide, nu pentru a ridica diferite obiecte.
- Aha, desi e sa lusrul asela su sare uda Adam gradina si florile?
- Da, un furtun ca ala....presupun...
- Pai eu nu sunt un furtun. Eu nu impross liside. Imbesilule....zise sarpele si pleca.

Muncitorul Costel ramase singur sub mar, un pic dezorientat si fara sa stie ca pe langa faptul ca aproape a descoperit legea gravitatiei, a mai si enervat sarpele.

Fa si tu un bine...Reda Speranta

2010-02-10T12:58:00.000+02:00

Intr-o zi de iarna (se pare ca de ceva timp incoace iarna se simte foarte bine prin Romania si nu vrea sa plece cu zapada pe alte meleaguri), niste tineri ambitiosi si plini de fapte bune(de la MB Dragan Timisoara), s-au hotarat sa faca o campanie pentru promovarea Registrului National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.

Cu alte cuvinte, ei incearca prin aceasta sa informeze populatia cu privire la donarea de celule stem, cum poti afla daca esti apt pentru a dona celule stem, cum poti dona, daca si ce efecte are acest proces. Efectele, daca e sa spunem sincer, sunt mai mult pozitive, pentru cei bolnavi, donarea neimplicand niciun risc pentru donator.

Dupa efectuarea testelor care decid daca esti apt, urmezi un tratament care nu are efecte asupra ta si in final ti se recolteaza sange din care ulterior se preleveaza celulele stem. Nu, nu ti se iau direct din maduva spinarii cum are lumea impresia si nu, nu iti umbla nimeni la coloana vertebrala.

Daca esti compatibil cu un bolnav de leucemie, talasemie sau limfom Hodgkin din Romania, atunci poti salva o viata.

Eu din pacate nu pot inca dona, din cauze de greutate sub limita admisa, dar cei care sunteti sanatosi si indepliniti toate cerintele puteti dona in centrele aflate in Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca sau Iasi.

Avand in vedere ca in Romania sunt: 8000 bolnavi de leucemie, talasemie si limfom Hodgkin si doar 754 donatori inscrisi in registrul national al donatorilor, este pacat sa trecem pe langa aceasta campanie facandu-i frumos cu mana si ignorand faptul ca e posibil candva sa cunoastem un om care are nevoie de un asemenea ajutor si sa fie prea tarziu.

Pentru mai multe detalii vizitati RedaSperanta.

Noutati

2010-02-09T18:58:00.000+02:00

M-am intors....
acasa de la Sibiu....
A fost frumos...
la Sibiu....
zapada, plimbari, povesti, oameni faini, munti....
Acum citesc cartea primita cadou....
si dorm mult...
cu mancatul mai putin ca nu mi-e prea foame....
Revin cu noutati in cateva zile....
dupa ce termin cartea de citit....
Gata.

Râpa

2010-02-01T23:20:00.000+02:00

Stătea lângă brad cu mănuşile în mână. I-au trebuit 2 zile ca să fugă din oraş şi să ajungă la munte. Nu îşi amintea nimic de pe drum. Se simţea de parcă ar fi adormit în oraş şi s-ar fi trezit din cauza aerului curat. Vedea frânturi de imagini şi în minte i se învălmăşau cuvinte. Le mai auzise şi altă dată? Nu putea spune.

Se simţea rupt de cotidian. Se simţea de parcă ar fi stat 2 oameni de-o parte şi de alta a bradului. Unul care zâmbea şi spera că totul va fi bine şi celălalt care surâdea amar şi ştia că totul a fost bine.

Căutase câteva săptămâni cadoul perfect ca să-i arate cât de mult ţine la ea. Inelul i-l dăduse deja. Acum căuta ceva aparte, ceva care să o facă să îl simtă mereu lângă ea.

Nu l-a găsit până nu a văzut un cuplu de bătrânei cum se plimbau la început de februarie prin yăpadă. La un moment dat, acel bătrânel şi-a ajutat soţia să îmbrace o pereche de mănuşi.

În acea clipă s-a gândit că poate o pereche de mănuşi ar fi cel mai potrivit cadou pentru iubita sa. I-ar fi dat o parte din amprenta lui, căldura lui, atingerea lui. Şi poate dacă nu era lângă ea, mănuşile ar fi ajutat-o să -l simtă aproape.

Aşa că s-a dus în cel mai apropiat magazin şi a cumpărat o pereche de mănuşi verzi. Era un verde închis, culoarea ei preferată. Era convins că or să-i placă.

A alergat cât de repede a putut acasă. A urcat câte două scări de-o dată doar ca s-o vadă stând în geam cu bagajul lângă ea şi inelul în mână. Nu mai înţelegea nimic. Vroia să afle ce s-a întâmplat dar simţea că se sufocă. Se uita la perechea de mănuşi, la ea, la inel. Auzea doar fragmente: "Îmi pare rău", "altcineva", "nu sunt fericită", "nu vreau să suferim amândoi". Simţea cum se surpă casa peste el.

A alergat pe scări, lăsând-o să strige în urma lui "Iarta-mă". Ce să ierte? Nici el nu ştia. Nu ştia dacă să ierte naivitatea lui, neputinţa lor, trădarea ei. Ştia doar că vrea să plece cât mai departe.

Stătea lângă brad uitându-se la perechea de mănuşi. Le strînse în mînă, le sărută şi sări.

Se confirma temerile

2010-02-01T11:32:00.000+02:00

Cu asta ma indeletniceam eu zilele trecute.

Mai exact incercam sa invat cuvintele. Nu, de data asta wikipedia nu a prea fost de ajutor, pentru ca se potriveau doar primele cuvinte, celelalte gasindu-le dupa multe cautari pe alt site.

De ani buni ma uit cu tata la rugby si tata nu e genul de barbat care sa-si fi dorit baiat si sa se fi ales cu fata. Nu. El a vrut de la inceput fata. Avand in vedere faptul ca ma uit cot la cot cu el la tot felul de sporturi mai mult sau mai putin feminine sau ca invat sa mesteresc alaturi de el tot soiul de minunatii masculine, bucuria e si mai mare.

Ne sunam in toiul noptii sa ne comunicam rezultatele la meciuri sau intreceri(rugby, fotbal, snooker, sarituri cu schiurile etc.), ma agit eu mai mult decat el cand ne uitam la partide si evident, cand sunt la Orastie si este vreun sport interesant nu ma dezlipeste nimic de televizor.

Da stiu, nu sunt femeie, sunt un hibrid. And I'm proud of it :D.

Mi-e dor de ploaie

2010-01-30T01:38:00.002+02:00

Workaholismul

2010-01-27T23:37:00.003+02:00

Buna. Ma numesc Raluca si sunt Workaholica.

Sau cel putin asta mi se spune tot mai des. Parintii inca nu au reusit sa studieze fenomenul, dar pana si lor li se pare uneori ciudat cand le spun ca tot timpul am ceva de facut. Prietenii de asemenea ma tot trag de maneca si imi aduc aminte sa mai si respir.

In seara asta mi s-a demonstrat clar, scurt si la obiect ca asta e panta pe care pasesc tot mai hotarat. Panta care probabil nu duce nicaieri din punct de vedere social si oriunde din punct de vedere profesional.

Ma simt bine lucrand la proiecte, facand chestii pentru facultate, muncind orice, oricand. Pe de alta parte pot spune si ca sunt activa din punct de vedere social, adica ies destul de des cu oamenii la povesti in oras. Din punct de vedere al vietii personale, ei bine, stiti cum sunt acele plute in deriva pe fluviu? Pitong. Aia-s eu.

Doar ca de la mine de la balcon fluviul nu pare atat de involburat, pluta nu pare atat de firava si deriva nu e atat de mare. Revin, asa se vede de la mine. Din exterior situatia e gri rau. Eu insa, sunt prea ocupata cu munca si partea sociala sa o mai bag in seama si pe cea personala.

Eu sunt viking, zmeul zmeilor, Odin si ce mai vreti voi. Ma descurc singura, lucru de care sunt mandra, evident si ma descurc acceptabil si la partea de rezolvat conflicte interioare, fara prea multe sechele notabile din exterior.

-Buna. Ma numesc Raluca si sunt workaholica.
-Buna Raluca.
-Am venit aici pentru ca m-au trimis oamenii apropiati.
-Nu crezi ca ar fi trebuit sa vii singura, fara sa ti se spuna asta?
-Nu. Eu ma simt bine.
-Hm. Fisa ta pe care ai completat-o spune altceva...
-Da? Pai stai ca fac alta. Nu e o problema. Rezolv repede problema.
-Nu e nevoie. Hai sa o studiem un pic impreuna, vrei?
-Ok, cred...
-Aici vad ca lucrezi la mai multe proiecte, esti la master, locuiesti singura, iesi seara cu prietenii in oras si nu esti intr-o relatie. Lucrezi pana pe la 3 noaptea, te culci, te trezesti la 9 dimineata si te apuci de lucru, iar. Corect?
-Corect.
-Bun. Ce ti se pare ciudat in toata aceasta treaba?
-Nimic?
-Nu se poate sa nu ti se para ciudat nimic. De cat timp o tii tot asa?
-Cu exact acest program?
-Da.
-Pai de vreun an si ceva.
-Si te simti ok?
-Majoritatea timpului da. Uneori e cam liniste in casa, dar rezolv repede problema punand muzica :D.
-Ok...tot nu vezi problema?
-Ce problema?
-Hm problema asta a ta are o singura rezolvare.
-Care?
-S-a terminat timpul. Continuam data viitoare.

*sursa poza

Holocaust

2010-01-27T12:35:00.010+02:00

Astazi e ziua cand se sarbatoreste "Ziua memoriei Holocaustului si prevenirii crimelor impotriva umanitatii". Astazi lumea se gandeste, chiar si pentru cateva secunde la crimele atroce savarsite impotriva evreilor si a altor minoritatilor.

Tin minte ca atunci cand eram mica imi placea sa studiez o ditamai carte numita "Marea conflagratie a secolului XX". Tot ce tine de istorie ma intereseaza, asa ca stateam ore in sir cu ea in brate.

Acum cateva luni in loc sa deschid cartea, am facut un maraton de 2 zile de filme si documentare legate de al doilea razboi mondial si Holocaust. Ma uitam la "Lista lui Schindler", "Pianistul", "La vita e bella", "The boy in the striped pyjamas", "The reader" si documentare de pe National Geographic legate de aceste evenimente si oricat de viking as fi eu ma enervam de fiecare data cand vedeam calmul cu care nazistii vorbeau despre "munca" pe care o faceau. Sange rece, sange rece, dar felul cum se purtau ei trecea mult peste acest prag.

Ma intriga inversunarea cu care sustineau "superioritatea si puritatea rasei ariane". Well, francezii putea foarte bine sustine acelasi lucru pe motiv de "l-am avut pe Napoleon", italienii pe motiv de "am avut multi imparati, Cezari peste Cezari", egiptenii pe motiv de "mai trebuie s-o amintim pe cleopatra?"...

Sa sustii superioritatea rasei e una, dar sa decimezi o populatie e cu totul altceva.

La filme m-am uitat ca de obicei, cu agenda langa mine notand toate denumirile necunoscute si deschizand mai apoi vreo 15 tab-uri in browser, majoritatea cu enciclopedii sau site-uri directe. Nu imi vine sa ma mai uit la filmele astea si totusi cred ca azi voi alege unul la intamplare si il voi revedea. Din respect pentru cei morti, macar 2 ore voi trai o parte infima din acele vremuri.

Daca puteti mergeti la aceasta proiectie de film. Merita, chiar si numai pentru imbogatirea cunostintelor, daca nu reuseste sa va atinga sufletele.

Rugaminte

2010-01-27T01:42:00.000+02:00

Am si eu o rugaminte: daca imi vedeti sufletul pe undeva, dati-i un gin si lasati-l pe marginea drumului.
Multumesc.

Dalai Lama e mort...inlocuit cu GeekMeet 24

2010-01-25T23:04:00.000+02:00

Starea mea "Dalai Lama" a decedat mortal. Declar nula orice incercare de readucere la viata.

Good-bye dragile mele zile calme, insorite, pline cu filme si carti, muzica din belsug si somn cat cuprinde. Azi am decretata ca nu se mai poate asa. O saptamana a fost de ajuns ca sa ma atace neuronal stilul asta de viata. Nu il mai vreau.

Simt ca ma sting ca o tigara daca mai stau fara sa fac cel putin 4 chestii diferite in fiecare zi (mancatul, somnul, spalatul nu se pun).

Asa ca am alcatuit un nou plan de atac. Cuprinde niste chestii interesante, unele utile deja, altele nu prea, dar care isi pot dezvalui utilitatea pe viitor.

Pe langa aceste lucruri m-am hotarat sa merg la Pitching pentru geek Meet 24. Am mai fost la evenimente interesante in Cafe D'arc, ca sa nu mai zic de proiecte interesante gazduite de Incubatorul de Afaceri.

Mai precis am tras eu concluzia ca nu strica sa fiu si eu pe acolo, ca doar sunt om cu idei (nu toate implementabile sau care se incadreaza in tiparele acceptate de societatea conservatoare, dar te mai uiti?).

Sunt sigura ca voi gasi ceva de adaugat, comentat, imbunatatit la proiectele prezentate, mai ales ca proiectele prezentate se vor a fi de folos ONG-urilor si ma gandeam ca poate pot veni cu ceva sugestii legate de problemele din acest domeniu.

Cu alte cuvinte, duminica aceasta ma gasiti de la ora 14 in Cafe D'arc.
Inscrierile se fac aici.

Mea culpa de 3 ori

2010-01-25T01:05:00.012+02:00

Avand in vedere faptul ca in ultima vreme am cam somat la capitolul citit (daca nu luam in considerare o carte despre vikingi si 2 pentru facultate), cu cenusa turnata in cap si multe mea culpa fac aceasta leapsa primita de la Tomata.

1.Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?
Subliniez, indoi pagini, folosesc post-it-uri colorate speciale pentru carti si semne mari de carte.

2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi, dacă da, care a fost aceasta?
DA :D. De ziua mea am primit cartea "The Vikings". Acum ghiciti voi de ce tocmai asta si despre ce e vorba in ea :P.

3. Citiţi în baie?
Uneori.

4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi, dacă da, care ar fi fost aceasta?
Da. Am inceput una cand eram in clasa a 7-a. Era cu lupte, muschetari, vikingi si alte cele.

5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?
Sunt binevenite. Momentan am cumparat cred ca vreo 3 carti de la Financiarul/Saptamana financiara, una cu Leonardo da Vinci, desi aveam ditamai albumul cu el si 2 carti de la Adevarul. Restul le am pe toate si acum astept sa vad ce apare de la Jules Verne.

6. Care este cartea preferată?

1--STEPHEN King--Cimitirul animalelor
2--RAY Bradbury--Fahrenheit 451
3--JOHN Berendt--Miezul noptii in gradina binelui si raului
4--IRVIN D. Yalom-- Minciuni pe canapea
5--MARGUERITE Yourcenar-- Povestiri orientale
6--RYUNOSUKE Akutagawa--Rashomon
7--OCTAVIAN Paler--Scrisori imaginare
8--J.R.R.Tolkien--Stapanul inelelor
9--NEIL Gaiman-- Zei americani
10--E.A.Poe--Tot
.....

7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?
Da. Jocul lui ender, Stapanul inelelor, Cimitirul animalelor.

8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?
M-ar interesa partea de mitologie, simboluri, credinte etc. Porbabil as avea o discutie cu ei pe temele astea.

9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?
Da. Cu oricine e interesat de carti. Cu familia si prietenii in primul rand.

10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?
Subiectul, domeniul tratat. In general citesc cam tot ce imi pica in mana, indiferent de subiect, de la teatru, medicina, fizica cuantica pana la drame, SF-uri etc.

11. Care credeţi că este o lectură “obligatorie”, o carte pe care cineva trebuie să o citească?
STEPHEN King--Cimitirul animalelor, pentru ca pune in discutie o problema si un mod de rezolvare tipic umane, dar crunte in acelasi timp.

12. Care este locul preferat pentru lectură?
In curte la bunici pe iarba, vara. Aici locul preferat e canapeaua din sufragerie.

13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?
Liniste. Si-asa canta muzica la mine intre neuroni toata ziua. Macar atunci sa am momente de liniste.

14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?
Nu. Ma dor ochii si nu suport sa citesc o carte fara sa simt paginile in mana.

15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?
Orice carte. Cumparata, imprumutata, luata de la biblioteca, nu conteaza provenienta.

16. O carte este pentru mine… Cum aţi descrie o carte?
Un mod de evadare. Un mod de a vedea ce isi imagineaza alti oameni, pentru ca imaginatia mea o cunosc in amanunt.

Sa mearga mai departe la Paul (ca tot tragi chiulu), Adi, Cata si Horia (vrem si carti tehnice :P)

Laude, Laude

2010-01-24T22:59:00.002+02:00

Ca orice viking adevarat, weekendul asta am dus batalii , motiv pentru care abia acum apuc sa scriu despre ceva. Care ceva a fost un lucru minunat, un lucru ce m-a facut sa uit de toti si toate.

Stiti scena aceea frumoasa din LoTR cand Gandalf strabate in viteza un camp calare pe un cal? Ei bine, sentimentul acela de libertate, senzatia ca nimeni nu te vede, ca poti sa fii tu fara menajamente, ca poti sa te simti bine fara sa te gandesti ca afecteaza pe cineva sau ca pari ciudat, l-am avut si eu vineri.

Da, normal, vorbesc de concertul Hobo Sapiens...mai exact de energia pe care mi-a transmis-o Ovi care domina scena din Setup. Toata lumea a spus ca un Ovi asa fericit mai rar. Emana energie si bucurie prin toti porii.

Nu m-am simtit asa bine de ceva vreme incoace. In ciuda inghesuielii din fata scenei si a fumului din jurul meu, m-am simtit in largul meu. Parca m-as fi intors in timp, in liceu, cand ne adunam o mana de oameni la profesorul de romana acasa si cantam la chitara si cu vocea melodii numai bune pentru o seara de vineri.

Am sarit, am dansat, am cantat cat m-au tinut ambii plamani si am aratat lumii o latura pe care putini o cunosc. Am putine formatii pe muzica carora ma desfasor asa, ceea ce spune destule despre concertul de vineri.

Dupa concert evident am mers la after-party (cravate adunate) in Pink Freud, unde au urmat alte dansuri, cantari si povesti.

Ovi, felicitari, multumesc si abia astept si o sesiune acustica :P.

Not good enough

2010-01-24T13:04:00.001+02:00

Este la moda sa spui ca orice boala se datoreaza stresului, la fel cum orice om mai nou moare din cauza cancerului.
In cazul divorturilor, nou descoperita si vesnic pomenita expresie folosita pe post de motiv este: "diferente ireconciliabile".

De ceva timp incoace aud o noua expresie, folosita in orice situatie viabila: "not good enough".
Ma zgarie pe creier, mi se pare irelevanta in majoritatea cazurilor si totusi o aud atat de des incat nu o pot ignora. In cazul oricarei despartiri, concluzia invariabila a celui parasit e ca "nu era destul de bun" pentru celalalt.

Stai in pragul usii, ingaimi niste cuvinte incercand sa explici ca pleci pe un alt continent si nu te poti axa pe munca daca esti cu gandurile aici si tot ce auzi sunt cuvintele: "I'm not good enough. Poate daca ma purtam altfel, aratam altfel atunci nu plecai". Te lovesc in moalele capului si nu stii cum sa reactionezi. Vrei sa explici ca oricum ai fi plecat si daca cealalta persoana ar fi fost minunea lumii, dar esti in stare latenta. Cum sa faci un om sa inteleaga ca exista situatii care nu au legatura cu a fi sau nu destul de bun pentru celalalt?

Oamenii au devenit dependenti de aceasta explicatie. Au impresia ca daca o folosesc sunt mai eliberati de vina, sunt mai fericiti...Sunt momente in care persoanele nu iau decizii pentru ca au gasit/cauta ceva mai bun. Pur si simplu le iau pentru ca acel lucru nu rezoneaza cu ei. Iau deciziile pentru ca sufletul lor e agitat, nu pentru ca vor Mustang in loc de Logan.

Niciodata nu am stiut ce sa raspund la intrebarea: Am i not good enough? Puteam sa zic orice. La mine in minte rotitele se blocau instant la auzul cuvintelor. Oricat incercam sa spun ca nu se pune asa problema, celalalt intelegea tot pe dos.

Asa ca singura varianta acceptabila gasita de mine drept solutie a fost sa spun: Of course you are...doar ca rezonam fiecare la frecvente diferite. Eu ma ascund zile intregi in spatele cartilor, tu vrei viata de noapte in fiecare zi. Eu ma intalnesc cu foarte multi oameni, tu vrei toata ziua sa stau doar cu tine. Eu incerc sa ma descurc pe cont propriu, tu vrei sa-ti cer ajutorul in fiecare clipa. Eu visez cu ochii deschisi, tu esti atat de pragmatic uneori incat obosesc.

Urmeaza secundele de dupa explicatie cand il vezi pe celalalt descumpanit. Toata apararea lui sufleteasca impotriva tavalugului se baza pe aceasta explicatie: not good enough. Acum, cand aude ca de fapt celalalt nu cauta/a gasit ceva mai bun, ci vrea doar sa fie singur nu stie ce sa creada...A ajuns in situatia in care si singuratatea e mai buna decat el/ea?

Si cercul explicatiilor si rotitelor blocate se reia...

Ploaie de gin

2010-01-21T03:08:00.000+02:00

I-auzi ce grindina-i afara...
Parca tot cerul vrea
sa coboare-n
infern
in seara asta.
Bacovia isi plange
plumbul pe asfalt,
iar Baudelaire,
vai, Baudelaire
incearca sa
oblige demonii
sa iasa in
lumea lor.
Stiu, probabil
ai sa spui ca
ginul din pahar
e de vina.
Vezi tu,
aici gresesti!
Problema e ca
inima mi-a fost inghitita
de ficat din cauza apei de-afara.
Apa a intrat prin ochi
si mi-a inundat
tesuturile.
N-a iesit decat atunci cand a inceput sa ninga.
Iar acum,
a plecat spre tine,
prin fiecare strop
de gin
varsat in mine.

Post mare care a dus la moartea lui Odin

2010-01-20T12:58:00.003+02:00

Am citit ceva interesant azi. Aici. Ceva ce m-a pus pe ganduri. A aparut obsesiv o intrebare legata de acest articol.

Ce faci daca nu poti? Ce faci in situatia asta, in care ORICINE trebuie SA STIE sa faca lucrurile astea.

Articolul specifica clar: 100 de lucruri pe care oricine trebuie sa stie sa le faca.
Dar daca nu poti? Sau nu te-a invatat nimeni? Ce faci? Te duci la o scoala speciala pentru a invata?

Eu nu pot face toate lucrurile prezentate aici. Unele pentru ca nu m-am identificat niciodata cu situatia data, altele pentru ca mi-am infranat pornirile, iar altele pentru ca nu am vrut efectiv sa simt asa ceva.

Sa le luam pe rand la purecat: (nu chiar toate dar presimt ca o sa raman fara materie cenusie pana la sfarsit)

1. Sa dai un sfat excelent, intr-o propozitie cu maxim cinci cuvinte.
Poate nu stiu ce sa zic, poate efectiv nu pot sa relationez cu acea situatie.

4. Sa ingrijesti un bebe.
Nu am bebe. De ce trebuie sa stiu cum se ingrijeste?

6. Sa umbli dezbracat/a fara sa te simti ciudat. In casa, logic.
Jeez....la asta nici nu mai raspund...

11. Sa stii cel putin o limba straina. Chineza constituie un avantaj.
Daca esti american n-ai nevoie. Limba ta materna e o limba straina in esenta ei.

14. Sa-ti exprimi condoleante. Sincere.
De ce? Daca nu ai cunoscut persoana in cauza sau daca nu iti pare rau ca a murit de ce trebuie sa stii sa faci asta? Si daca ai o boala care nu iti permite sa relationezi la nivel emotional cu altii ce faci? Te dai cu capul de pereti? Sa fim seriosi.

15. Sa-ti aduci aminte repede un nume.
Alzheimer. Atat.

20. Sa verifici uleiul si rotile de la masina.
Si daca stai la Balea Lac ce faci? Iti faci probleme de constiinta ca nestiind asta nu esti om normal?

21. Sa faci calcule in gand, mai repede decat orice vanzatoare. Spune-i rezultatul si uimeste-o cand calculatorul ii va indica acelasi numar.
22. Sa dansezi, clasic sau modern.

Probleme mentale sau locomotorii. Atat am de zis. Devine tot mai stupid articolul....grr

23. Sa te relaxezi.
Nu pot sa cred.

25. Sa-ti satisfaci partenerul in viata intima.
Omg...si ce faci daca nu vrei? Esti extraterestru?

26. Sa scoti o pata nasoala de pe o haina. 27. Sa pregatesti un cocteil, in doi timpi si trei miscari.
Deci...nu.

30. Sa folosesti o scobitoare.
Mda, ma vad folosind asa ceva...O arunc inspre cine a venit cu ideile astea....

33. Sa-i spui cuiva ceva direct in fata, daca te nemultumeste.
Fa asta cu un colonel cand tu esti un soldta. Yeah, that should work. (imi creste nivelul zaharului in sange)

36. Sa inoti in cel putin doua stiluri diferite. Caineasca si broasca nu se pun, pe bune.
Pentru ce Dumnezeu trebuie oricine sa stei sa faca asta? Unde naiba primeste note pentru stil un beduin in desert? (creierul mi se lichefiaza incet)

43. Sa-ti imbunatatesti dispozitia intr-un anumit moment.
Ce faci daca esti autist? (incep sa arunc cu obiecte prin camera sa ma asigur ca inca imi mai functioneaza creierul)

48. Sa fii un bun ascultator.
Again, boli care te impiedica sa relationezi emotional cu altii. Chiar e nevoie sa repet? (ma joc darts cu pixurile si usa)

50. Sa stii sa alegi numai produse bune, atunci cand iesi la cumparaturi.
Moment de intrebare retorica, evident: ARE YOU KIDDING ME? (sunt abia la jumatete....incantatii, sudalme si alte cele pentru momentul in care am deschis pagina cu articolul)

52. Sa pui niste bani la saltea.
Daca esti prost si vrei sa te trezesti fara. Termenul corect era: sa economisesti. (hai ca se poate...inca un pic)

55. Sa te feresti de o piatra.
Mi-au murit 5 neuroni in secunda asta. A dat piatra in ei prin invaluire.

57. Sa lauzi pe cineva.
Nu le am mereu cu laudele, dar pot compensa cu o palma. (grrrrrrrrr )

58. Sa te pricepi bine la un joc de carti.
Mor, fac hepatita, ma schingiui singura...de ce bip ar trebui sa stii sa faci asta? Scrie in contractul pe care l-au semnat parintii tai cand te-au facut?

61. Sa-ti pastrezi greutatea corporala.
Spune-i asta unei persoane care are probleme cu tiroida. Probleme mari.

62. Sa te joci cu un caine sau cu o pisica. Fara sa infurii animalele.
Mda...si eu care credeam ca sunt dezaxata...

65. Sa stii exact ce anume te face fericit.

Oamenii habar n-au ce vor de cand au aparut pe pamant. Dar daca e musai, apai cu placere (nope, nu mai am emisfera dreapta...a sucombat)

66. Sa flirtezi.
Nu stiu. Conform dictonului ca trebuie, ma duc pe Retezat sa ma izolez de umanitate. Pa

69. Sa cunosti bine aceasta pozitie.
Says who? te-ai gandit pentru o secunda ca poate, pe planeta asta mare, exista oameni carora nu le place aceasta pozitie? Nu stiu...zic si eu

71. Sa faci un cadou perfect.
Asta e sfat de la femeie pentru barbat, sau cum? (emisfera cerebrala stanga e in coma)

72. Sa faci un copil sa rada.
Again, habar n-am cum se face asta. In cel mai bun caz pot sa fac un copil sa se uite la mine ca la Saturn sau sa planga. Asta e. Empatia e cu probleme. Deci, cum era faza cu trebuie, oricine...?

79. Sa calculezi cam cat sa lasi ca bacsis.
Calculat. 0 se accepta? (am pus mana pe secure deja. Odin ma implora sa stau calma)

81. Sa sari dintr-o masina. Din mers.
OK. Asta deja e peste neuronii mei. De ce pisici ar trebui sa stii asta? Daca locuiesti in desert inveti sarirea de pe camila? (Odin e in genunchi in fata mea)

84. Sa stii cand sa insisti.
E clar ca stiu. Nu vezi ca inca citesc si comentez articolul? Apucaturi neortodoxe se cheama.

86. Sa pui sireturile la adidasi, in cel putin trei stiluri diferite.
Asta e examen de intrat la facultate? (corbii lui Odin plang cand aud ce invoc acum)

88. Sa alegi o persoana capabila sa faca un anumit lucru.
Clar. Te-am ales pe tine, stiind ca o sa-mi omori neuronii in cel mai rapid mod posibil. Sunt experta.

92. Sa apari bine in orice poza.
Plang. (corbii au facut atac de cord)

93. Sa dai noroc/mana cu cineva.
Nu si daca esti eschimos.

95. Sa scapi de frica chiar si atunci cand te fugareste un varcolac.
Eu vreau un vampir. Scandinav daca se poate. (poate deveni mai jalnic de atat?)

97. Sa cedezi locul altcuiva: fata indiferent de varsta, barbat trecut de o anumita varsta. Te vei simti mai bine dupa.

Hai nu mai spune: si daca abia ai iesit din spital dupa o operatie? Pun pariu ca durerile te vor face sa te simti in al "noualea cer". Dar ce mai conteaza cand ai facut o fapta buna?

100. Sa stii sa faci toate lucrurile spuse pana acum.
PRICELESS. EPIC. MONUMENTAL. (esti constient/a, ca a murit Odin din cauza ta, corbii lui la fel iar eu mai am un pic si ajung in moarte clinica, nu?)

Nu stiu

2010-01-19T18:13:00.000+02:00

"I never get what i wish for"

Aceasta e replica pe care am auzit-o in filmul "The princess and the frog". Era spusa de o fetita care trebuia doar sa bata din palme si i se indeplinea orice dorinta de catre cei din jur. Daca nu primea ceva pe loc, incepea sa planga, sa se roage, sa tipe etc.

Problema e alta. In momentul in care esti obisnuit sa primesti orice vrei in cel mai scurt timp, esti sigur ca poti cantari valoarea acelui lucru in mod corect? Esti sigur ca asta vrei cu adevarat?

Ce faci cand nu stii ce vrei?

Partea opusa e un pic mai trista. Nu iti vin toate de-a gata cat ai bate din palme. Pentru unele lucruri trebuie sa te lupti mult, pe altele le astepti poate o viata si tot nu e sigur ca le vei avea.

Dintr-o data dai peste ceva. Poate e un lucru bun pentru tine, poate nu. Nu esti sigur. Nu faci nimic din cauza fricii. Frica de a te trezi maine si a dori altceva. Frica de a rani pe altii. Frica de a sta fata in fata cu tine si a-ti spune "hai sa incerc".

There's a fear of me that's not showing.

Si atunci ce fac? Ce fac daca nu stiu exact ce vreau?

Ziua ta e frumoasa...

2010-01-16T01:56:00.000+02:00

Cand parintii te anunta cu o zi inainte ca te suna dimineata urmatoare sa iti spuna La multi ani!
Cand bunicii iti spun cu o zi inainte La multi ani!
Cand fosti colegi de liceu iti spun La multi ani! cu cateva ore inainte de ora 24
Cand "seful" iti ureaza La multi ani! recent dupa miezul noptii
Cand oameni pe care ii cunosti de foarte putin timp te suna la miezul noptii sa iti spuna La multi ani!
Cand un fost iubit iti spune La multi ani!

Ziua ta e amuzanta...

Cand colegii isi aduc aminte ca e ziua ta dupa ce le povestesti ceva care le declanseaza o legatura (uitasera din cauza examenului)
Cand uiti chiar tu ca e deja ziua ta pentru ca inveti pentru examen (yes, i did it , i did it :)) )

Ziua ta e trista...

Cand 4 oameni care te fac sa zambesti oricand iti vor spune La multi ani! cel mai probabil la sfarsitul zilei (ce ti-e si cu oamenii ocupati :)) )

P.S. mi-am schimbat freza :D.

Cum invata un viking pentru examen (varianta 1300 d.H.)

2010-01-15T10:51:00.000+02:00

ora 8:30 -- trezirea. Aruncatul securii in usa pentru efect dramatic, cresterea orgoliului si trezirea celor din casa.

ora 8:45 -- muzica. La acest capitol intra ragete, urlete si alte sunete in stilul Therion (frati de-ai lui), doar ca pe alte tonalitati

ora 9:00 -- spalatul. Iesit afara, dat cu zapada pe fata, mers 5 metri prin zapada (spalatul picioarelor) plus inot la copca cu focile. Tin de cald si plutesc.

ora 10:30 -- aranjatului parului. Studiu asupra pletelor: inca sunt curate, doar au fost spalate acu o luna. Se ia barda din usa si incepe procesul de aranjare. La finalul procesului barba e mai scurta. La fel si sprancenele (victime colaterale).

ora 11:30 -- mancatul. Iese afara, prinde o veverita (focile sunt doar pe post de colac de salvare) si o mananca alaturi de o halca de carne ramasa de saptamana trecuta.

ora 12:30 -- tavalit nevasta. Are nevoie de liniste ca sa invete si altfel e posibil sa auda cereri pentru diferite munci.

ora 12:35 -- cauta cursurile. Cateva piei au disparut (de la cursul 4 pana la 7). Improvizeaza ceva materie pe alte piei. Poate le verifica cursurile.

ora 12:45 -- incepe sa citeasca. Dupa 2 cursuri si jumatate se lasa bagubas. Are de cucerit 2 sate. O sa se scuze fata de prof si totul va fi bine.

ora 13:00 -- e trimis iar la invatat. Mama ei de femeie. N-am tavalit-o destul? Ce mai vrea acum?

ora 14:00 -- iese din camera clatinandu-se. Daca mai citeste ceva in loc sa se pregateasca pentru batalie explodeaza.

ora 14:15 -- exerseaza cu un vecin. De fapt cu altu, ca in primul a aruncat din greseala barda. Oops.

ora 15:30 -- Inmormantarea vecinului. In timpul slujbei recita cursurile in loc de incantatiile strabune. Pe corbii lui Odin. Naiba a mai vazut asa ceva. Trebuie rezolvata problema.

ora 17:30 -- merge la profesor. Il ia de guler si agita barda. Spune cateva cuvinte din curs. Ia 10. Asa mai merge. Lasa profesorul frumos pe podea. Viu.

ora 18:30 -- batalie, batalie, batalie. A revenit la viata normala.

Marele militar urat din Avatar

2010-01-14T15:10:00.001+02:00

Hmm...nu m-am gandit la cele ce voi scrie imediat decat dupa ce am revazut Planet 51 (comedie simpatica, desene animate) si vreo cateva minute din The men who stare at goats (asta trebuie vazut in echipa cu alti comentatori asa ca am incheiat operatiunea vizionarea).

Ce au in comun aceste 3 filme?

Simplu...Un anume militar care apare in Avatar si The men who stare at goats si sunt sigura ca a fost inspiratia pentru filmul de desene animate.

Avatar si Planet 51 sunt pe aceeasi idee doar ca prezentarea e diferita. Oamenii ajung pe o planeta locuita de niste bastinasi care ne catalogheaza rapid ciudatenii si periculosi. In The men who stare at goats, ei acolo este o lupta la nivel neuronal, fizica cuantica si inca ceva astfel incat atunci cand auzi ca e facut dupa fapte reale stai, oftezi si iti spun singur: da' americanii astia is in stare sa si gandeasca normal?

Revenind la Stephen Lang (actorul), consider ca cea mai simpatica ipostaza in care e pus e cea din filmul cu capre. Nu stiu, ma face sa ma simt bine alaturarea personajelor de acolo cu ideea de militari ce ucid capre doar holbandu-se la ele. Yeah, that's serious stuff. Si cam cati bani foloseau pentru proiectul asta strict secret?

In Avatar arata cam asa

si se comporta ...well...ca un tipic colonel american de cariera...o sa vedeti voi.

In Planet 51 personajul arata cam asa (e prea asemanator personajul desenat cu cel din Avatar....cred ca e un pattern la coloneii/generalii americani care apar in filme cu extraterestrii)

si se comporta de asemenea...o sa vedeti voi.

In The men who stare at goats ....aici e un pic mai complicat...nu am gasit inca un videoclip care sa prezinte geniala faza de inceput, dar hai sa zicem ca apare in toata splendoarea lui de militar acolo.
Vizionati filmul si o sa intelegeti.

Cum am ajuns eu Avatar

2010-01-13T12:39:00.005+02:00

Simplu. M-am dus la film avand pe cap o caciula de blana. Nu mai misca ea dar tot a hibrid de animal aratam. Imi lipsea culoarea albastra si eram pui de avatar. Coada era pierduta pe undeva sub caciula. Arcul era in poseta iar animalutul zburator era acasa pe balcon.

Acum sa aberam un pic despre film. Bilete rezervate din timp (cu o saptamana inainte), popcorn si cola supradimensionate (de data asta am gresit cantitatile) si telefoane de genu (ok tata, iti dau detaliile maine; numai tehnice sau de ansamblu? am inteles: de toate dar mai ales partea de proiectare).

Film criticat de catre Vatican (cine ghiceste cu cat vor urca acum incasarile?), adulat de critici si cu o coloana sonora superba, trebuia vazut si de ochiul meu. Asa ca am intrat cu ceva asteptari in sala si nu am fost dezamagita.

Surprize, surprize: filmul asta chiar e 3D (spre deosebire de altele vazute la cinema). Vin fulgii peste mine, ma pocnesc sagetile in cap si trebuie sa recunosc ca la o faza de basculat arma in mana chiar am tresarit (trecuse razant pe langa arcada mea stanga).

Cameron a reusit sa se depaseasca pe sine. Si sa-i rada efectiv pe ceilalti regizori din memoria colectiva, pentru moment. Povestea in sine nu este foarte originala in acest moment: oamenii gasesc o planeta indepartata asemanatoare pamantului la inceputuri, o lume legendara si dura, cu creaturi aparte si un masiv zacamant de minereu foarte valoros. Ca orice gandire umana defectuoasa (momentan e cam predominanta si pe Pamantul din zilele noastre), oamenii considera ca pot exploata acel zacamant fara a tine cont de bastinasi, planeta si conexiunea dintre ele si fara a suferi consecinte.

Un fel de Comitat care intra in conflict cu cei din Mordor (Lord of the Rings). Asemanarile sunt evidente. De la partea de conflict (cei rai vor ceva, cei buni incearca sa apere altceva), la partea de cultura(limba inventata, obiceiuri aparte, infatisari inedite, lume deosebita), pana la partea de probleme de constiinta, comportament si umanitate.

Este o adevarata saga, asemanatoare Lord of the Rings, Dune sau Star Wars (Raka, te rog sa observi ce paralela frumoasa am facut intre povesti), cu multe invataminte (numai de le-ar si baga la cap cineva), cu niste lectii de respect uneori crunte si cu prezentarea diferentei dintre cum au fost oamenii la inceput si cum sunt acum. Prezentarea a fost facuta inteligent si cu umor. La anumite faze am ras ata de mult incat vecinii din stanga radeau uitandu-se la mine (rasul e contagios, s-a dovedit stiintific).

Bun. Trecem la partea interesanta. E posibil sa fie si ceva spoilere de parcurs, ca finalul nu vi-l spun.

Stiti vorba aceea : codru-i frate cu romanul? Ei bine hai sa ne gandim ce se intampla de cativa ani incoace cu albiile raurilor si terenurile aflate in panta dupa despaduririle masive din unele zone. Na, ceva de genu si pe aici. Doar ca un pic mai interesant si cu mai mult patos si armament.

Cred ca toata lumea care e vazut filmul vrea macar o coada din cele doua aflate in posesia bastinasilor Na'vi. Vreau de ceva timp sa aflu ceva detalii de la un inaintas.

Bun. Ajungem la intrebarea Isabellei: "De ce au caninii mari? S-a inspirat din Twilight?"
Well, nu, pentru ca povestea asta a fost conceputa acum mai bine de 10 ani. Parerea evidenta dupa ce vezi filmul este: bastinasii au caninii mari pentru a speria animalele mai mari care se lupta cu ei. Sunetele scoase sunt de colectie.

Efecte speciale foarte bune, detalii la fel. Tehnologie tipic umana: cat mai mare si cu cat mai mult armament. Rupem tot, profitam de orice, scapam cu bine, toate fiintele care nu arata ca noi sunt maimute.

Ideea comuna acestui film, filmului Transformers (nu mai stiu exact care dintre ele) si probabil si altora: de ce am ajuta/ primi printre noi un om? Adevarul e ca nu prea meritam sa fim ajutati cand avem necazuri. Ne dovedim utilitatea, bunul-simt si bunatatea pe ultima suta de metri, uneori cand raul e deja produs.

Elicopterele-buburuza mi-au cazut cu tronc. Si eu vreau. Sau macar un dinozaur/animal zburator albastru. Par lung am, coada o sa-mi fac dupa ce mai creste un pic pleata si atunci sa vezi conexiuni.

Sa mai vorbesc despre partea de arc si sageata? Superba. As vrea ca macar pentru o saptamana sa traiesc intr-un loc unde pot trage cu arcul toata ziua :D.

Concluzie: un film care merita toti banii, chiar si numai pentru efectele speciale (asta daca nu va place si povestea), care poate fi pus in colectia personala cand va aparea pe DVD si pe care il poti vedea de cateva ori bune fara sa te plictisesti deloc.

*sursa poza1
*sursa poza2
*sursa poza3
*sursa poza4
*sursa poza5
*sursa poza6
*sursa poza7

Barbatii sau femeile?

2010-01-11T22:38:00.001+02:00

Pornind de la o vorba de-a bunicului meu: "Eu un singur lucru nu stiu sa fac dar femeile stiu: sa fac copii. In rest, stiu sa fac de toate" (bine, 40 de ani de armata si-au spus cuvantul, bunicul stiind intr-adevar sa faca de toate), m-am gandit sa aflu 3 lucruri pe care stiu baietii sa le faca mai bine decat fetele si invers (sau cel putin la fel de bine).

Incep eu, ca sunt gazda.

1-- Pusul faiantei si gresiei. Tata poate depune marturie ca dupa ce m-a avut pe mine asistenta faianta si gresia erau puse la milimetru. O fi el inginer proiectant dar varsta isi spune un pic cuvantul asa ca vara trecuta l-am depasit. Am fost si laudata.

2-- Bibilitul masinii. Din nou tata e victima. El e un om practic. Spalatul implica actiuni scurte, de efect si fara prea multe detalii. Asa ca la noi in familie momentan exista 2 stiluri de spalat masina : turbo si vacanta. Turbo cand o spala tata si vacanta cand o spal eu. Evident ca la mine dureaza mai mult. Totul trebuie sa luceasca, nu sunt admise dungile, ramasitele sau te miri ce alte imperfectiuni. Evident ca au de suferit in ordinea tricourilor: solutia de spalat parbrizul (dupa intalnirea cu mine e injumatatita), carpele (am nevoie de minim 3), periile (mare si mica), 2 galeti plus alte ustensile. Plus ca la mine actiunea asta denatureaza spre sfarsit in lucruri de genu: da' tata, cum se schimba bujiile?, tata ce e aia, la ce foloseste, cum se schimba? tata, nu umflam si rotile?

3--Valeitatile artistice. Aici am 4 victime dintr-o data. Tata, bunicu, unchiu si varul. Am reusit sa insumez valeitatile artistice ale tuturor. Proiectarea, vederea in spatiu si desenul tehnic de la tata, imaginatia, scrisul de poezii si articole de la bunicul, pictura, desenul si ceva sculptura de la unchiul si varul meu. Am avut poezii si nuvele publicate, coperti si afise realizate pentru evenimente, picturi in mini-expozitii. Evident ca trebuiau trecute aici de vreme ce eu le-am adunat pe toate pe cand ei au cate una singura la purtator :P.

Gata. Cam astea sunt pataniile mele. Sa vedem voi ce ati reusit sa faceti/strangeti :D.
Sa mearga la Richie, Cata si Anda.

Manusa a fost aruncata...

2010-01-11T19:54:00.002+02:00

Ei, se pare ca trebuie sa fac o leapsa sa-i demonstrez lui Raka cat de mult se inseala.
Prezentam intr-un top 3, cele mai placute activitati care imi genereaza febra musculara, sa vada el ca si fetele au indeletniciri de-astea :P.

INOT

Da, e pe locul 1. Pot sa inot ore intregi, sa ma balacesc, evident pauzele se fac tot in apa, fara sa sufar de foame, oboseala sau alte cele. Niciodata n-am privit inotul ca o metoda de etalat forme. Poate de-asta eu eram tot timpul bronzata doar pe partile ce ieseau din apa.

Pe la 5-6 ani am facut scoala de inot in Timisoara. Motiv de mandrie pt bunicul meu care ma ducea, ma supraveghea, ma aducea acasa. De asemenea motiv de infarct pt el si bunica atunci cand m-au vazut cerand antrenorului sa sar cap la fel ca cei mari, sarind, ajungand rapid la mijlocul bazinului si antrenorul sarind dupa mine.

Am mai reusit si sa inot aproape un kilometru in Mures, contra curentului cu tata. Evident, ne-am intors apoi cu cursul apei nu pentru ca am fi obosit, ci pentru ca am cotit un pic si cum mama nu ne mai vedea am zis sa nu se sperie ca am patit ceva.

Nu stiu cat transpir, ca deh, e apa, dar abia astept sa se incalzeasca vremea si sa merg iar la inot. Vreau iar spatele lat si nivelul plamanilor marit un pic.

BASKETBALL

Stiu, asta nu e sport de fete. Da Raka, poti afirma din nou ca sunt hibrid.

In liceu ma luptam cot la cot cu colegii mei de 1.90 m inaltime pentru a inscrie. Dovada: nasul rupt dintr-o pasa gresita a mingii.

Din fazele fixe nu ratam aproape niciodata, iar in fazele de actiune aveam avantajul ca eram mica si ma strecuram usor. Evident, eu ieseam cea mai asudata de acolo, alergand intr-un hal fara de hal ca sa compensez pasii mari pe care erau nevoiti sa-i faca baietii.

Ii multumesc tatalui meu pt mingea cumparata si pentru zambetele acordate de fiecare data cand mai descopeream un sport si ma apucam de el. Deh, are fata activa :)).

TENIS/ HANDBAL/VOLEI

Aici am o problema. Oricat de mult imi place tenisul si desi am ajuns sa servesc bine si sa acopar tot terenul, nu pot lasa la o parte celelalte activitati.

Momentul cand am fost portar la handbal (ambele echipe erau formate din colegii mei de liceu) si am aparat cu foarte multe parti componente ramane unic.

Momentele de nervozitate ale colegilor cand nu puteau inscrie, priceless. Pentru repararea vanatailor capatate exista MasterCard :D.

Volei....ei, aici e mai interesant. Prefer volei pe plaja pe motiv de : ma arunc pe jos, sar, alerg si transpir apa si actiune prin toti porii.

CONCLUZIE: fac sport mult si nu mi-e frica de vanatai, lovituri si alte urme. Pe langa cele mentionate am mai practicat o sumedenie de sporturi (mai mult sau mai putin denumite asa in mod oficial, dar datatoare de adrenalina si sudoare), de la patinaj, mersul cu bicicleta, jogging, fotbal, un fel de scrima ciudata, tras cu arcul (nu foarte profi dar se poate imbunatati) si probabil au mai fost cateva.

Pe anul in curs mi-am propus sa ma apuc de echitatie, tras cu arcul si sa reiau inotul. Wish me luck.

Cine vrea leapsa si n-a primit-o inca poate s-o ia. Regula: mentionati de unde o aveti.

*sursa poza 1
*sursa poza 2
*sursa poza 3
*sursa poza 4
*sursa poza 5

Hit and run

2010-01-09T13:28:00.000+02:00

Asa cum ii sade bine unui viking (asta-s eu), leapsa Hit and run a fost primita de la Richie si va fi onorata rapid, ca sa prind autocarul spre Orastie in timp util :D.

1.Write a bad thing that happened to you in the last week: inca ma uimeste ipocrizia unor oameni si jignirile gratuite adresate celor care au insemnat in trecut ceva. M-am enervat cum n-am mai facut-o de mult timp si a fost nevoie de o iesire in Irish cu bloggerii, 10 sudalme in gand, tunetele lui Thor coborate pe Timisoara si 2 discutii ca sa revin la starea Dalai Lama.
2. Write a good thing that happened to you in the last week: am fost la Sherlock Holmes cu niste oameni tare faini (Horia si Raka) si presimt o mini-echipa formata pt filme viitoare.
3. Write a resume about the last book you read: inca mai citesc. 2 carti. in acelasi timp. Karaoke capitalism si Extrem de tare si incredibil de aproape. faine. interesante. revin.
4. A good thought, now, for holidays: Rudolph the rednose reindeer...lalala....Raka, nu ma mai certa pe tema asta :D.
5. The person your forward your Hit and Run: Dam cu ciocanul si anuntam: Horia, Ovi si Marius.

Porcul gripat din frigider

2010-01-09T11:51:00.000+02:00

Trezirea de astazi a fost brusca, survenind dupa 4 ore de somn, in urma unui telefon primit de la mama. Ma vaccineaza astazi. Nu, nu mama. Doctorita presteaza serviciul numit: indoit mana, bagat acul in brat, au au au, bagat vaccin, 6 au, scos ac, au au au, plus sange.Uite asa mi se sparge bula frumoasa in care visam sa devin celebra. Of of mai mai de 2 ori.

Si acum legatura dintre frigiderul meu si gripa porcina. Pai ce mai gasesc eu la ora asta de mancare in frigider, stiut fiind faptul ca azi merg acasa si primesc inevitabil provizii (rama rama ding ding, clopotei si alte cele ca e buna mancarea)?

Una bucata ruda de parizer. Se mai numeste si "porc facut ciomag". Iei porcul, il indesi bine in plastic si astepti sa ia o forma aerodinamica numai buna de aruncat cu ea la rugby.

Deci, apare dilema. Eu azi ma vaccinez impotriva gripei porcine. Peste vreo 2 saptamani capat imunitate impotriva ei. Astazi mananc parizer de porc. Devin porc pe dinauntru. Ce rost mai are vaccinul? Adica eu devin exact chestia impotriva careia ma vaccinez. Daca iei gripa porcina esti porc. Daca ai fi pasare ai lua aviara, daca ai fi broasca ai lua broscina, daca ai fi cimpanzeu ai lua cimpozina. Clar.

Pana acum m-am inteles bine cu vaccinurile. Acum urmeaza sa vad ce face cand afla ca am in corp si carne de porc. Astept un tambalau, personalitate tripla, ca dubla am deja, ciocniri de pereti pe motiv de "porcul vrea s-o ia intr-o parte, vaccinul in cealalta" si alte minunatii.

Eh, noi sa fim sanatoase (personalitatile mele, evident), ca porci oricum suntem cu totii uneori.

Ce am in gura ?!

2010-01-08T01:22:00.000+02:00

M-am nascut intr-o zi de vara. Tocmai se terminasera cele 2 luni ploioase cand am decis sa ies la suprafata. Apa si mal cat vedeai cu ochii. Abia am gasit un copac pe care sa ma asez in primele minute de viata.

Pe unde ma uitam vedeam zburand frati de-ai mei. Cautarea hranei era un subiect fierbinte in zilele acelea. Lesuri peste tot, apa cam statuta dar care mai acoperea inca multa suprafata.

Ati vazut vreodata o capra suspendata intr-un copac in mijlocul apei? E foarte amuzanta situatia. Si folositoare. Animalul se agita, carnea se fragezeste iar sangele circula mai rapid prin corp.

Ia sa dau eu o fuga pana la ea...Mi-e cam foame si am nevoie de energie daca vreau sa ajung in Calcutta.

Hm...O s-o iau pe langa pomul acela, apoi peste intersectie, pe langa cladiri si in final fac la stanga peste apa pana la copac, 2 crengi in sus si voilà: food, glorious food !

Asaa...am ajuns langa cladiri...Zbor, zbor...Hei, ce e asta? Unde am ajuns? Unde cad? Kmon, doar nu e gaura de iepure pentru ca eu sigur nu sunt Alice in Tara minunilor. Hei, ce se aude? Ajutoooor!!!

Ultimele cuvinte pe care le auzi au fost: "Ce am in gura?"
Si iata cum tantarul nostru si-a dat duhul in incercarea temerara de a se hrani, reusind doar sa sfarseasca pe post de surplus caloric pentru un om.

*sursa poza

Mory, mory, paddle me own canoe...Ce fac bloggerii martea...

2010-01-06T03:27:00.008+02:00

Merg la film, evident:P....ca tot ploua afara...sau e lapovita...ceva de genu...

Cata, Horia, Sora lui Horia si cu mine am hotarat sa dam o geana pe la Sherlock Holmes. Minoritate evidenta, ca doar Avatar era la 5 metri mai incolo.

Vai, am plecat cu dreptul din Irish pesemne, ca am ajuns numai bine sa imbarcam biletele, desi am intarziat. Dupa care ne-am plantat care pe unde am apucat: baietii la tigara si fetele la baie, doh...doar eram la mall... Activitatile astea luand sfarsit am purces spre un loc minunat where the birds are shining and the sun is cirping, luandu-ne dupa nas: la mancare deci.

O data mancarea luata ne-am pus pe asteptat. Ce naiba, doar nu intri cu mancarea si sucul intact in sala. Mai ales ca aveam ce astepta: coada mare la bilete la Avatar, cate un ratacit la casa pt Sherlock Holmes, puradei mancati-as cu tot cu mamelucele de rigoare si multi altii. A, da si un agent de paza caruia i-am cerut eu informatii despre Avatar, ca nu mai ajungeam veci la casa sa aflu ce ma interesa.

Intram. Stai, greseala. Ne bulucim toti spre intrare. Stil romanesc pur-sange. Intai au vrut sa ne lase pe noi sa intram ca era gramada mai mica dar dupa 1 min s-au hotarat sa ne lase sa jucam rugby. Thanks. Iar am luat coate in coaste. Data viitoare vin cu echipa Noii Zeelande dupa mine. Dupa Haka nu mai misca unul in front.

Intram si ne uitam in spate...gooooll...ziceai ca a dat taifunu si gripa porcina la un loc in sala. Precizez ca noi eram in randul intai. Loc numa bun de ciocnit pahare si facut picnic. Si vorbit orice aberatii ca nu se intoarce nici un fortos la tine.

Incepe filmul. I-am zis lui Cata ca eu si Horia am vazut 2012 din randul 3 ca 3D. Nu ne-a crezut. S-a convins. Randurile 1-3 bat orice 3D ca senzatie.

Bun. Incepe filmul. Stilul detectivicesc normal: urmariri, explozii, ciocane, perne, tipe, tipi, morminte si alte cele. Chiar si magie neagra, versete din Biblie si un caine aflat tot timpul in coma personalizata. De catre Sherlock. O sa vedeti.

Mi-a placut coloana sonora la nebunie. Imi venea sa dansez acolo. Am o problema cu muzica irlandeza: pot sa topai pe ea ore intregi fara sa ma satur. Iar Hans Zimmer face o treaba foarte buna.

Na si acum spoilere si comentarii. Tada.

Cum ar spune cei din "300", "this is London". Adica un loc bine reprodus, cu de toate, inclusiv tigani (nu sunt inventie moderna a romanilor pe motiv ca Dracula e depasit... chiar nu). Englezii nu dau voie romanilor sa munceasca acolo momentan. Pai tiganca aia din film lucra bine mersi pentru Sherlock in film.

Cine e Moriarty? Unu care moare cu arta? Vb lui Horia: vom afla in sequel. Oh, the lovely smell of a sequel. Ca orice lucru care incepe bine: trebuie sa pice in fund cu gratie si fonfon.

1--Cum pisici sa iasa ditamai Sherlocku si Watsonu (nu, nu televizorul meu de acasa...medicul...ala de ia pulsul unui viu si zice ca e mort....pe pariu ca e roman? :D) din Tamisa si sa se usuce instant in 5 metri? Cine a zis ca incalzirea globala e recenta?
Mai tata, acum e racire, nu incalzire, daca pe vremea aia te uscai in 30 de secunde. Eu acum trebuie sa ma sterg cu prosopul cand ies de la dus ca nu ma usuc instant nici cu slujbe.

2--Sherlock Holmes, cat era el de geniu era dependent de opiu. Singura referire/aluzie/ce-o fi la asta e starea de ameteala cronica (pe care o capata, de altfel, orice roman la 5 minute de la trezire, dimineata) cand face ritualuri ciudate. Pana si in carti apare descrierea cutiei cu siringa, opiu si alte ustensile si cartile nu au mentiunea "Rated +14".

3--Robert Downey Junior e Jack Sparrow pe o barna de lemn/schela englezeasca. Atata echilibristica fara corzi de sustienre n-am mai vazut de la inventia piratilor din caraibe 1. N-am probleme cu frica de inaltime dar la cum aratau barnele alea zburam de mult in Tamisa.

4--Ditamai namila care vorbeste franceza? Bataia cu pumnii si ciocanele n-a fost nicicand mai suava. Nu merge nici cu surle, nici cu trambite. Englezii si francezii nu se suporta. Se observa si din film. Dar sa pui oamenii sa vorbeasca in limba franceza tocmai in ditamai filmul despre un erou foarte indragit in Anglia e pur sacrilegiu. Ntz, ntz, nu se face.

5--Watson se casatoreste. Prevad un viitor stralucit pentru el si Sherlock, urmarind ucigasii si hranind pruncii cu biberonu in acelasi timp: "stai tata nu plange, unchiu Sherlock nu te-a lovit...doar te-a atins cu barna..nu puiule, nu era pentru tine, era pentru nenea rau...vrei niste lapte?"

6--combinatie de Ingeri si Demoni (a kmon, iara unu cu fata alba si magie? si fara dentist evident), Harry Potter ( tot ala cu fata alba, magie neagra, stapani peste stapani, putere suprema, fas peste fas...nu va suna a Voldemort si acolitii?) Bruce Willis, Chuck Norris (numai astia 2 mai alearga atata in filme si prind toti oamenii rai), comedie (Sherlock Holmes dus cu pluta--priceless...pentru distrugerea a jumatate din Londra exista Master Card), romance (VREAU UN FILM FARA IUBIRI...vreau sa vad un film cu distrugerea lumii sau ceva de genu unde nu apare o tipa dupa care sangereaza eroul), Titanic (2012 episodul 2...mai exact, reproducerea scufundarii Titanicului...Cameron a denaturat adevarul...un francez cu un baros e de vina pentru problema de pe Titanic...sunt sigura), happy-end Hollywoodian (Watson supravietuieste unei aruncari in aer, Sherlock si domnita la fel, Londra e ok, omul rau e ucis, seful lui acum se pune pe rele dar mai dureaza macar 3 ani pana face masinaria si apare sequelul, Sherlock Holmes se prinde de o noua faza si redeschide cazul si cainele isi revine dupa anestezie.)

Any more questions? Si da, stiu. Am scris mai mult decat Raka. E postare epica. Vroiam si eu de-asta :P.

Later edit (PT RAKA): Bat ofcorces ca mi-a placut. Imi place la nebunie Sherlock Holmes de prin clasa a 5-a cred cand stiam pe de rost "Semnul celor 4", preferata mea. Downey face o treaba foarte buna, spre surprinderea mea si Jude Law este la fel de bine prins in rol. Atata tot ca rolurile din film nu bat cu cele din carte.

Ce ciudatenii dom'le? Astea sunt minunatii!

2010-01-05T12:18:00.002+02:00

Am gasit una bucata leapsa la Cata si ca orice viking adevarat am luat-o direct, fara negocieri. Bine, si-a bagat coada un pic si sugestia lui Richie.

In ordinea inversa de pe tricou, iata-le:

1--Mananc telemea de 2 ori pe zi. Daca nu mai am atunci e zi de doliu.

2--Nu mi-e frica de operatii, sange, ace si alte cele. Am fost operata pe viu si cand vad disectii sau operatii pot manca linistita.

3--Devin irascibila daca mi se imprumuta/ pierd/ uita pe te miri unde pixurile. Colectia mea de pixuri trebuie sa ramana intacta.

4--Scriu in mai multe agende in aceeasi perioada. Fiecare e cu segmentul ei de piata.

5--La Orastie incep sa cobor scarile de la fiecare etaj cu un anumit picior. Daca cumva incurc un picior, imi dau imediat seama ca nu e cel care trebuie pe acea treapta.

6--Schimb literele unui cuvant intre ele, in minte. Exemplu: fericire= reficife

7--Am o obsesie cu spalatul, mai ales pe maini. Ma spal foarte des. Mostenire de la mama care e chimista.

8--Citesc carti din aproape orice domeniu si retin cele mai ciudate detalii. In clasa a 10-a stiam pe de rost reteta otravii familiei Borgia.

9--Mi se mai spune "ochi de vultur"

10--Pot sa citesc in somn si sa imi amintesc ce am citit cand ma trezesc, desi cercetatorii sustin ca nu e posibil.

Ce-am fost si ce-am ajuns

2010-01-04T16:19:00.002+02:00

Ei bine, acum vreo 2 saptamani v-am spus ca plec in Rai....acasa, in Ardeal...
Na, ca s-a terminat si vacanta si m-am intors in Timisoara, asa ca se cere o mini recapitulare.

Am plecat de aici. (Timisoara sub asediul zapezii)

Am ajuns aici. (Orastia sub zapada, ofcorse)

Continuat cu asta (asta e, tata a decretat ca anu asta nu face altceva decat sa care bradul de la garaj in casa, in rest, sa se aranjeze singur daca eu nu fac nimic....asa ca l-am aranjat si pe al nostru si pe al bunicilor, ca, deh, acolo se faceau cozonaci la greu si nu era timp pentru brad...am reusit s-o pozez pe bunica doar dupa 4 cozonaci gata :D)

Am facut prajituri cu mama, am fost cu fostii colegi din liceu cu colinda, am fost la chef de rock-eri :)) (Radu, tot respectul....era sa darami casa :)) ), am dormit obscen de mult, am mancat nu chiar atat de obscen de mult, chiar si peste...culmea, cu placere...traiasca somonul norvegian :D.

Azi am aterizat aici...trezita la ora 5:30, la ora 7:15 urcat in autocarul care vine de la Sibiu. Ora 7:15:30 aproape lesinat. Era plin de ciobani...literalmente ciobani....adica de-aia cu ditamai caciulile de blana pe cap...haina de blana lipsea...

Mirosul era imbatator si bagator in coma la un loc: oi, branza, burduf, caini, transpiratie si toate cele sfinte de pe la stana iti veneau in minte cand respirai acolo.

Cu fiecare gura de semi-oxigen respirata plamanii mei spuneau: Da ce naiba ti-am facut de ne-ai adus aici? Au doara nu ti-am oxigenat noi creierul de-ajuns incat sa faci toate tranaile posibile pana la varsta asta? Nu te-am ajutat noi la greu, la urcus pe munte?...mda. Ca totul sa fie si mai frumos era si o caldura inabusitoare...ca toate miresmele sa se dizolve si sa se contopeasca mai bine.

Mirobolant peisajul....aglomeratie, oameni care stateau in picioare, ciobani care te loveau cu cotul in cap si dup-aia se uitau consternati ca de ce comentezi (pai de-aia ba, ca nu sunt oaie de-a ta si n-am nevoie sa ma tunzi cu cotul...daca tot ma lovesti nu te uita ca la usa stanii si ingaima macar un "mno, scuze" sau cum s-o fi zicand pe limba ta), ghiulangisti (persoane de fiinta umana cu kilograme de aur pe ei, care este ca ei e culti si merge in Spania, da?) care se dadeau la tine (nu mersi...eu port doar platina si argint...omoara vampirii ca tine repede si in chinuri), sofer care facea ordine in dezordine (un fel de incurcatraficinautocar).

Mda, sunt tot in Romania...Damn it...parca dorintele de revelion se indeplineau...

Tema pentru bloggeri

2009-12-19T01:26:00.000+02:00

Well, daca tot lipsesc de aici si din Timisoara vreo 2 saptamani, ma gandeam sa va dau o mini-tema...
O putem transforma si in leapsa. Cum vreti.

Vorba lui Diamond, ce ati vrea sa cititi pe aici? Sa stiu si eu un pic cam pe ce domenii post-urile arata si suna ok :D. Ma voi intoarce din vacanta cu forte proaspete si vreau sa stiu daca merita efortul sa scriu despre pisicile de la bunici sau calitatea CFR-ului :)).

Na, astea fiind spuse,

SARBATORI FERICITE! AN NOU FERICIT! zapada, sanatate, fericire si tot ce va doriti.

Plec in Rai

2009-12-18T00:35:00.000+02:00

Plec pentru doua saptamani in Raiul meu personal. Plec in Ardeal. Ma intorc acasa.

Locul unde colindele au alt inteles, locul unde zapada e calda, locul unde cerul e de un albastru divin. Raiul unde ma asteapta ingeri, raiul unde toate greselile se uita si oamenii din jur au doar zambete pe fata. Locul unde nimeni nu imbatraneste, locul unde se aud doar rasete.

Acolo voi fi iar in iarna asta. Nu o sa mai stiu de nimeni si de nimic. O sa-mi amintesc de cei lasati in urma aici doar cu ocazia urarilor de Craciun sau Anul Nou. In rest, voi fi pierduta pentru lume. Vreau sa imi incarc bateriile, vreau sa aud doar liniste pretutindeni, vreau sa fiu cu cei pe care si care ma iubesc neconditionat.

Sambata voi respira aerul curat al muntilor si dealurilor. La revedere Timisoara. Sa ne vedem cu bine la anul. Sa ramai la fel de interesanta, agitata si frumoasa ca intotdeauna, sa imi dai si mai multe motive sa ma dezvolt ca persoana si sa ma lasi ca dupa fiecare etapa noua parcursa sa te parasesc pentru linistea din Ardeal :).

Respect sau legitimatii?

2009-12-17T15:44:00.002+02:00

Ieri auzeam la televizor o tanara, sora de om ucis la Revolutia din '89, care povestea cu tristete ca se simte rusinata cand arata legitimatia pentru gratuitate pe transport in comun care se da rudelor celor ucisi atunci, pentru ca oamenii o ironizeaza, ca ce a facut ea sa merite asta.

Bun. Sa ne imaginam o tara frumoasa, cu economie infloritoare, oameni corecti, sau, in cazul in care mai au si scapari, au totusi decenta sa nu-i lase pe ceilalti sa simta lipsuri. Aici copiii au drepturi egale la educatie, bolnavii drepturi egale cand e vorba de tratamente, slujbe bine platite, locuinte la preturi rezonabile etc. In aceasta tara, studentii sunt tratati cu respect, coruptia nu exista, gratuitatile si reducerile la transport exista si dezvoltarea personala atinge cote nemaivazut de inalte.

Ei bine, Romania este exact opusul acestei tari. E tara unde oamenii mor de foame, unde bolnavii mor cu zile, intre spitale, in ambulanta pentru ca nimeni nu vrea sa ii interneze. E tara unde invatatura e blamata si furtul si tupeul sunt ridicate la rang de arta. E tara unde politicienii se lupta intre ei si trag cu dintii de fotolii si avantaje uitand ca oamenii pe care ii conduc au un trai din ce in ce mai rau si ca ei, conducatorii, agraveaza situatia.

Este tara unde vin cupoanele CFR dar nu vin legitimatiile. Bineinteles ca vor veni dupa vacanta, cand deja multe drumuri au fost facute pe cheltuiala parintilor ca unii oameni nu isi fac treaba. Parinti care au invatat pe branci la facultate ca s-o termine cu 10 sa fie specialisti in domeniul lor (unii). Si care acum platesc pentru ca unii dau dovada de ineficienta. Parinti care raman uneori someri, alteori cu slujbe platite prost pentru ca smecherii ai decis ca trebuie ajutati doar cei care striga mai tare, desi nu spun nimic.

Parinti care nu au parte de gratuitati desi isi pierd si ei parintii, fratii, surorile, rudele si isi plang durerea in tacere. Oameni care platesc din avutia lor ca altii sa circule liber si fara probleme desi unii poate nu merita deloc acest avantaj. Fara suparare, respect eroii cazuti la Revolutie, dar intr-o tara unde oamenii mor de foame, unde unii isi duc existenta la limita subzistentei, nu veni sa spui la televizor ca ti-e rusine cu legitimatia ca oamenii se uita urat. E lipsa de respect fata de cei care mor zilnic din cauza ca nu au ce pune pe masa, e lipsa de respect pntru cei care muncesc, e lipsa de respect fata de toti cei care pierd pe cineva drag.

Si eu am pierdut doi bunici, oameni simpli, dar extraordinari, oameni care au ajuns de la sapa de lemn in functii importante si care nu si-au pierdut bunul simt si modestia. Oameni care i-au ajutat pe toti cei din jur, oameni cunoscuti sau necunoscuti, uneori cu pretul sanatatii lor. Si eu sufar din cauza ca nu ii vad, si eu sufar pentru ca ar fi meritat sa traiasca mult mai mult, iar vorbele tale, de tanara care se vaita din cauza lipsei de respect a oamenilor fata de rudele celor cazuti in revolutie, ma jignesc profund.

Te respect pentru ca stiu ce inseamna sa pierzi pe cineva drag, dar sa imi fluturi in fata problema legitimatiilor e prea de tot. Si eu am dreptul la reducere pe CFR, dar totusi uneori intarzie, iar acest lucru nu ma face sa urlu in gura mare cand trebuie sa platesc pretul intreg.

Sunt suparata pentru ca traiesc in Timisoara, pentru ca merg la cimitirul eroilor sa mai aprind o lumanare, pentru ca ieri eram imbracata in negru din respect pentru cei morti, pentru ca traiesc libertatea castigata de altii cu pretul vietii, iar unii reduc toate acestea la niste legitimatii.

"Buna tara, rea croiala
Mama ei de randuiala."

Il recunoaste careva pe bizonul de la Pizza Cora?

2009-12-17T00:35:00.010+02:00

Am fost agitata, nervoasa timp de vreo 3 cat am tot asteptat mancarea care nu se lasa vazuta. Mancare pe care trebuia s-o aduca Marius, un prieten, care pot sa jur ca s-a pierdut in evenimentele care celebreaza Revolutia din '89. Intr-un final, constatand ca nu vine si pace, iar nervii pe stomacul gol nu trec, am sunat la pizzeria CORA. Nici daca dadeam peste cel mai plictisit tip de pe pamant nu dura atata preluatul comenzii.

Dupa care vine asteptarea. De 45 de minute, cum a si fost stipulat. Doamne feri sa vina mai repede ca doar e langa Unirii si eu pe circumvalatiunii. Ani lumina ne despart.

Mi se da bip. Ca orice taran adevarat dai bip, nu suni. Las ca suna clientul. Sun si nu zice nimic. Intreb cine e , zice ca e de la pizzerie. Ok, cobor acum. Bine, hai ca te astept. HAI CA TE ASTEPT? Pe ce planeta traieste asta? Ho nene, ca n-am facut gradinita impreuna. De unde adresarea asta directa? Ma urmaresti pe strada, te simti familiar si eu ar trebui sa stiu? Nu dragule. Pentru comportamentul asta de bizon esti grav depunctat.

Si nu, nu iti las bacsis, poti sa pufai cat vrei. Si daca eu iti spun multumesc si iti urez seara faina si tu pleci repede si nu zici nimic, evident ca te voi face fazan impaiat, incult si nesimtit. Nu meriti apelative dragute. Scoala vietii, scoala vietii, dar putin respect fata de clienti nu strica.

Altceva: bonul unde e? Suntem aici in piata, pe tarla? Imi scrijelesti suma pe carton ca in epoca de gheata? Ce e asta?

Satisfactia clientului: -30.
Veci nu mai cumpar nimic de la ei.
Am zis.

Zapada, munte, Yeti

2009-12-16T23:37:00.001+02:00

Acum o zi, adica ieri, am fost la studiat noua masinuta Skoda Yeti. Multumesc in primul rand Tomatei ca m-a pescuit de la mall, si cu o intarziere de vreo ora am ajuns si noi la reprezentanta. Ceilalti participanti deja se delectasera cu masinile Audi. Am ajuns in mijlocul prezentarii Service-ului Audi, unde sincera sa fiu, cred ca tata era mai potrivit sa fie acolo. Dupa aceea am ajuns la Skoda :D. Sau mai bine zis Skode, ca erau mai multe.

Atmosfera de sezon ca, deh, bradutii si globurile de acolo nu stateau doar asa de doru lelii in sediu :P. Am descoperit ca pot dormi lejeer in Skoda Superb in portbagaj, el fiind foarte mare si eu fiind mica :D.
Dupa ce am invartit masinile pe toate partile caroseriei si nu numai, am trecut la noua Skoda Yeti. M-am indragostit iremediabil de spatele ei. Superb design dupa parerea si gustul meu. La partea din fata am o mica problema cand privesc capota. Am impresia ca e un trapez, dar asta e doar un aspect minor. Interiorul e ok, loc mult, oglinda retrovizoare superba :D. Nu, serios acuma, chiar imi place cum arata oglinda :P.

Am facut poze masinutei si am intorso pe toate partile si concluzia finala a fost tot aceea ca e o masina pe care mi-as cumpara-o fara probleme :). Design ok, spatiu ok, airbag-uri multe (mon amour :D) plus mascota minunata Yeti, pe care Creata o s-o primeasca ori de Craciun, ori dupa. Facem cheta.

Multumim frumos lui Marian pentru aprovizionarea cu cafea, agende, suc si informatii.
De asemenea, vreau sa multumesc lui Lexu pt ca mi-a carat plasa cat timp eu eram ocupata cu bulgareala :D si lui Cata evident, pt ca e soferul meu oficial in Timisoara :D.

Articol scris pentru “Un Weekend cu Yeti”, concurs organizat de Porsche Timişoara – Dealer Skoda în Timişoara şi Tweetmeet.ro

P.S. Pozele mi-au fost date de Dan DeCe, pentru ca ale mele nu pot fi accesate din cauza unei probleme cu cardul de la telefon. Am incercat de vreo 8 ori sa le scot. Nu vor inca. Multumesc frumos pentru acestea. Din cate stiu mi le-au facut Dan si Creata, eu fiind prea ocupata cu studiatul masinii :D.

Inginerii nostri cei de toate zilele

2009-12-16T20:22:00.001+02:00

Cum poate suna o idee buna daca o spui sub efectul ciocolatii milka (nu, de data asta nu eu am mancat ciocolata si nici nu am invelit-o in staniol :P). Sa spunem ca discutia a avut loc intre 3 oameni: pers. 1, 2 si 3. Scopul e prezentarea unei strangeri de haine pentru oameni nevoiasi. Scop nobil. Prezentare genial de amuzanta. Sa incepem.

Pers 1: Strang haine.
Pers 2: Ca n-ai acasa :)).
Pers 1: Nu asa trebuia sa sune :)). Reformulez. Ai ceva haine de dat?
Pers 2: Jos. :))
Pers 1: Stai ca nici asa nu trebuia sa sune :)).
Pers 3: Ok, hai sa incercam altfel.
Pers 1: Ok. Cate haine ai?
Pers 3: :)) 3
Pers 1: Ok, nu iese cum trebuie :)).
Pers 3: Eu nu pot sa dau ca am doar 3 haine acasa :)).
Pers 1, 2: :))

Mda, asa se face treaba cu ingineri :)). Astept cu interes bataia cu bulgari de maine. Presimt niste strategii de se topeste zapada pana facem noi fortificatiile si lovim adversarul:)).