duminică, 24 ianuarie 2010

Not good enough

Este la moda sa spui ca orice boala se datoreaza stresului, la fel cum orice om mai nou moare din cauza cancerului.
In cazul divorturilor, nou descoperita si vesnic pomenita expresie folosita pe post de motiv este: "diferente ireconciliabile".

De ceva timp incoace aud o noua expresie, folosita in orice situatie viabila: "not good enough".
Ma zgarie pe creier, mi se pare irelevanta in majoritatea cazurilor si totusi o aud atat de des incat nu o pot ignora. In cazul oricarei despartiri, concluzia invariabila a celui parasit e ca "nu era destul de bun" pentru celalalt.

Stai in pragul usii, ingaimi niste cuvinte incercand sa explici ca pleci pe un alt continent si nu te poti axa pe munca daca esti cu gandurile aici si tot ce auzi sunt cuvintele: "I'm not good enough. Poate daca ma purtam altfel, aratam altfel atunci nu plecai". Te lovesc in moalele capului si nu stii cum sa reactionezi. Vrei sa explici ca oricum ai fi plecat si daca cealalta persoana ar fi fost minunea lumii, dar esti in stare latenta. Cum sa faci un om sa inteleaga ca exista situatii care nu au legatura cu a fi sau nu destul de bun pentru celalalt?

Oamenii au devenit dependenti de aceasta explicatie. Au impresia ca daca o folosesc sunt mai eliberati de vina, sunt mai fericiti...Sunt momente in care persoanele nu iau decizii pentru ca au gasit/cauta ceva mai bun. Pur si simplu le iau pentru ca acel lucru nu rezoneaza cu ei. Iau deciziile pentru ca sufletul lor e agitat, nu pentru ca vor Mustang in loc de Logan.

Niciodata nu am stiut ce sa raspund la intrebarea: Am i not good enough? Puteam sa zic orice. La mine in minte rotitele se blocau instant la auzul cuvintelor. Oricat incercam sa spun ca nu se pune asa problema, celalalt intelegea tot pe dos.

Asa ca singura varianta acceptabila gasita de mine drept solutie a fost sa spun: Of course you are...doar ca rezonam fiecare la frecvente diferite. Eu ma ascund zile intregi in spatele cartilor, tu vrei viata de noapte in fiecare zi. Eu ma intalnesc cu foarte multi oameni, tu vrei toata ziua sa stau doar cu tine. Eu incerc sa ma descurc pe cont propriu, tu vrei sa-ti cer ajutorul in fiecare clipa. Eu visez cu ochii deschisi, tu esti atat de pragmatic uneori incat obosesc.

Urmeaza secundele de dupa explicatie cand il vezi pe celalalt descumpanit. Toata apararea lui sufleteasca impotriva tavalugului se baza pe aceasta explicatie: not good enough. Acum, cand aude ca de fapt celalalt nu cauta/a gasit ceva mai bun, ci vrea doar sa fie singur nu stie ce sa creada...A ajuns in situatia in care si singuratatea e mai buna decat el/ea?

Si cercul explicatiilor si rotitelor blocate se reia...

5 comentarii:

boghi spunea...

De acord cu tine, mai putin la partea cu mustangul si loganul; cine ar da loganul pe mustang? :)

Todo spunea...

@boghi: pe lumea asta exista si masochisti...nu vreau sa stiu cine, dar probabil exista si oameni care ar alege Loganul :P

hdragomir spunea...

De regulă, nu se schimbă lucrurile radical din cauza unui ”mai tare” ci din cauza unui ”altceva”

Todo spunea...

@hdragomir: corect, dar sunt si situatii in care acel "altceva" nu e musai o alta persoana...

hdragomir spunea...

exact, dar doi ”altceva” sunt mult mai buni decât unul ”mai tare” decât celălalt.

Trimiteți un comentariu

Pe corbii lui Odin, ce ai de zis?